Enciclopedia universala

articole cu litera A - pagina 166

Anton Pavlovici Cehov - enciclopedia universala

Anton Pavlovici Cehov :  Anton Pavlovici Cehov (n. 17 ianuarie 1860 (n. 29 ianuarie), d. 2 iulie 1904 (S. N. 15 iulie)) a fost un medic, prozator si dramaturg rus. Cehov s-a nascut la Taganrog, un oras de la Marea Azov. Intre 1867 si 1879, face studii primare si secundare in orasul natal. Frecventeaza teatrul si conduce o revista a elevilor. Dupa fuga tatalui sau la Moscova, este nevoit sa acorde meditatii. In 1879, incepe studii de medicina la Moscova si-si ajuta financiar familia, publicand in reviste umoristice. Dupa absolvirea facultatii in 1884, profeseaza in jurul Moscovei. In 1886, incepe colaborarea la revista Novoe Vremia (Timpuri noi), condusa de Alexei Suvorin, cel ce ii va fi editor. In aceasta perioada, publica proza, lucrand si la piesele sale de teatru. In 1890, efectueaza un voiaj in insula Sahalin, unde recenzeaza populatia. In timpul voiajului sau in Italia, din 1894, starea sanatatii sale se inrautateste. In 1896, il cunoaste pe Constantin Stanislavski, care ii va regiza piesele de teatru. In 1897, este spitalizat, atins fiind de tuberculoza pulmonara. Intre 1897 si 1901, piesele sale de teatru (Unchiul Vania, Trei surori) sunt publicate si reprezentate. In 1901, se casatoreste cu actrita Olga Knipper (1868 - 1959). In 1903, finalizeaza piesa Livada de visini. In 1904, boala i se agraveaza si, la 2 iulie, moare in sanatoriul de la Badenweiler, in Germania. Cu un caracter foarte modest, care l-a insostit de-a lungul vietii, Anton Cehov nu si-a imaginat niciodata ce dimensiuni ar putea capata reputatia sa postum. Reactiile publicului la piesele lui de teatru din anul mortii au demonstrat cat de apreciat a fost scriitorul, atat in sufletul poporului rus, cat si pe plan international. A infatisat viata viitoarei societati rusesti in imagini pline de viata si de optimism. Se uita la prezent fara sa-l falsifice. Nu i-a fost niciodata teama de adevar. Cehov este cel mai mare dramaturg al Rusiei, cel care a schimbat in mod fundamental teatrul ca mijloc de exprimare a unui concept deosebit de modern de experienta umana si posibilitati sociale. Cehov si-a castigat o reputatie nu numai ca dramaturg, ci si ca unul dintre cei mai mari autori de nuvele din lume, fiind un pionier in domeniul remodelarii mostenirii epice a literaturii beletristice din secolul al XX-lea. Atat in piesele, cat si in schitele si povestirile sale. Cehov a respins modelul standard al intrigii si prezentarii personajelor cu o metoda mai subtila de redare a fortelor constientului si subconstientului care se lupta dincolo de aparente. Cu modestia sa caracteristica, Cehov si-a diminuat propriile realizari, cu exceptia celei de inovator. "Tot ceea ce am scris", spunea el, "va fi dat uitarii in cinci sau zece ani; dar drumurile pe care le-am defrisat vor ramane solide si practicabile - acesta este singurul meu merit. " Dintre toate geniile Rusiei din secolul al XlX-lea, Tolstoi nu-l vedea ca rival decat pe Cehov. "Cehov este un artist incomparabil", observa Tolstoi, "da, da, absolut incomparabil... Un artist al vietii... Cehov a creat forme noi de scris, complet noi, dupa parerea mea, in intreaga lume, cum nu am mai intilnit nicaieri... Si nici nu poti sa-l compari pe Cehov ca artist cu scriitorii rusi anteriori - cu Turgheniev, Dostoievski sau cu mine. Cehov a impus o forma specifica, asemenea impresionistilor. " Evolutia lui Cehov catre artistul literar unic care a desfiintat toate sabloanele a inceput la Tagonrog, intr-un port arid de la Marea Azov. Tatal lui fusese iobag, dar devenise apoi bacan si manifesta interese artistice in diverse domenii: a fost maestru de cor, violonist, pictor ocazional, ocupatii care il distrageau de la obligatiile curente. Cehov avea saisprezece ani cand tatal sau a dat faliment si a fost nevoit sa se mute cu familia la Moscova ca sa scape de urmarirea creditorilor. Cehov a ramas in Tagonrog ca sa-si termine scoala la gimnaziul local; s-a intretinut dand meditatii unor elevi mai mici. La nouasprezece ani, Cehov a venit la Moscova si si-a asumat raspunderea intretinerii familiei, inscriindu-se in acelasi timp in programul de studii medicale de cinci ani de la Universitatea din Moscova. Si-a platit studiile din onorariile pentru schitele comice si povestirile scurte inserate in revistele umoristice. Dupa ce a devenit medic, in 1884, a continuat sa scrie povestiri si farse satirice intr-un act, impartindu-si timpul intre cariera medicala ("sotia mea legitima") si scris ("metresa mea"). intre 1885 si 1887 a publicat peste trei sute de schite si a tratat mii de pacienti. In 1888 Cehov a inceput sa experimenteze genuri literare mai serioase. Nuvela Stepa este relatarea unei calatorii prin Ucraina vazuta cu ochii unui copil. Piesa Ivanov (1887) se remarca prin realismul novator al caracterizarii si infatisarii starii de spirit a perioadei. Piesa experimentala Demonul de lemn n-a fost admisa pentru a fi pusa in scena, ceea ce l-a determinat pe Cehov sa paraseasca teatrul timp de sapte ani. inainte de a-si relua activitatea teatrala, a intreprins o lunga calatorie prin Siberia pana la institutia corectionala din Insula Sahalin si a participat la programele de ajutorare a victimelor foametei din 1891 si 1892. La intoarcerea la Moscova, a cumparat o mica mosie la Melihovo, unde s-a mutat impreuna cu familia si s-a implicat in viata comunitatii locale, slujind si ca doctor de tara. Aici, in 1895, Cehov a scris cea de-a doua piesa de teatru in mai multe acte, Pescarusul, pe care a descris-o drept "o comedie, trei roluri de femei, sase de barbati, patru acte, un peisaj (vedere spre lac); vorbarie multa despre literatura, putina actiune, cinci tonuri de iubire". Piesa a incalcat in mod constient cele mai multe dintre conventiile teatrale ale timpului: a plasat actiuni majore in afara scenei, a exprimat un ideal mai timpuriu al lui Cehov potrivit caruia fiecare personaj sau nonpersonaj este un protagonist si a folosit vorbirea fragmentara, gestul si monologul pentru a ajunge la revelatia de sine inconstienta. Prima punere in scena din 1896, la St. Petersburg, s-a soldat cu un esec, dar a fost reluata doi ani mai tarziu la Moscova, pe scena recent creatului Teatru de Arta, in regia lui Stanislavski si a devenit o piatra de hotar in istoria teatrului modern. Piesa exprima in asemenea masura noua metoda de joc si de spectacol, definitorie pentru munca de pionierat a colectivului Teatrului de Arta din Moscova, incat un pescarus stilizat a devenit emblema companiei. In 1896, Cehov a prezentat primele simptome de tuberculoza, ceea ce l-a obligat sa se mute la lalta, pe coasta Crimeii. Aici a scris Unchiul Vanea (1899), o prelucrare a lucrarii lui mai timpurii Demonul de lemn, apoi Trei surori (1901) si capodopera sa, Livada de visini (1904). Din cauza sanatatii sale precare, Cehov nu a putut asista la spectacolele de la Moscova nici cu Pescarusul, nici cu Unchiul Vanea, dar a participat la o repetitie si s-a indragostit de actrita Olga Knipper, care juca rolul Ninei. Cei doi s-au casatorit in 1901 si au dus o viata fericita impreuna, desi Cehov era silit sa stea la Ialta, iar Olga la Moscova in timpul sezonului teatral. Cehov a participat la Moscova la premiera piesei Livada cu visini ocazie cu care i s-a adus un calduros omagiu pe scena. A murit sase luni mai tarziu in statiunea balneara germana Badenweiler. Arta lui Cehov se remarca printr-o veridicitate si un realism desavarsite. "O piesa trebuie sa arate cum oamenii vin, pleaca, stau la masa, vorbesc despre vreme si joaca carti", spunea el. "Viata trebuie sa fie exact asa cum este si oamenii asa cum sunt, nu pe picioroange... Tot ceea ce se petrece pe scena trebuie sa fie exact la fel de complicat, dar si la fel de simplu ca in viata de zi cu zi. " Sublinierea realismului de suprafata presupune o maiestrie artistica deplina care reuneste toate elementele scenei in proiectul general al piesei. Asa cum a remarcat Cehov in discutia cu un tanar dramaturg, caruia i-a dat un celebru sfat: "Daca in primul act atarna pe perete o pusca, in ultimul trebuie sa se traga cu ea". In absenta actiunii narative sau dramatice obisnuite, schitele si piesele lui Cehov deplaseaza accentul spre dezvaluirea treptata a personajului "in tot cenusiul vietii lui de zi cu zi". Evenimente majore se petrec in afara scenei, ba chiar si conflictele dramatice asteptate, derivate din dialog, sunt reluate de vocile interioare ale personajelor, care nu comunica foarte mult unul cu altul, ci mai degraba se dezvaluie pe sine in izolare dupa un "principiu al aisbergului" propriu lui Hemingway, lasand sa se ghiceasca profunzimile ascunse dincolo de suprafata lucrurilor. In esenta lor, piesele lui Cehov se remarca printr-o zguduitoare viziune tragica si o atmosfera de futilitate si stagnare. in aceasta lume, comunitatea si personalitatea pe deplin integrata se indreapta spre ruptura si dezintegrare, cu foarte putina consolare evidenta, abstractie facand de principiile universale ale iubirii si muncii. De exemplu, in Livada de visini, forta de sugestie lirica si simbolica transpare din modul in care este infatisat esecul micii nobilimi ruse in incercarea de a-si pastra centrele anterioare de semnificatie si valoare, la aceasta adaugandu-se sondarea remarcabila a costurilor umane suportate de personajele sale ce se confrunta cu o asemenea incercare. Cehov exprima o viziune profund pesimista, lipsita de iluzii reconfortante, dezvaluind in acelasi timp metodele artistice ale redefinirii unei abordari moderne a personalitatii si posibilitatilor umane. Adevarurile sale intotdeauna tulburatoare si adesea insuportabile sunt sustinute de viziunea lui extrem de realista care nu se bizuie pe solutii ideologice sau politice pentru a reduce elementele esentiale ale vietii la o formula simplista.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A

Antonescu, Teohari - enciclopedia universala

Antonescu, Teohari:  (n. 1 septembrie 1866, Bucuresti - d. 11 ianuarie 1910, Iasi) publicist. Elev al lui Al. I. Odobescu la Facultatea de Litere din Bucuresti, a studiat apoi la Paris, Berlin, Heidelberg, Atena, specializandu-se in arheologie. Printre primii specialisti romani in epigrafie greaca si latina. Membru al Societatii Junimea si al Comitetului de redactie al Convorbirilor literare". A publicat eseuri aflate la limita dintre arheologie si literatura: Lumi uitate, 1901. Chiar studiile de specialitate poarta amprenta cautarii sufletului neamului", a identitatii spiritului romanesc, venit din trecutul imemorial: Cultul cabirilor in Dacia, 1889; Dacia, patria primitiva a popoarelor ariene, 1897. Nutreste convingerea ca momentul formarii popoarelor este si cel mai favorabil definirii identitatii, specificului lor: Filozofia Upanisadelor, Budismul si Nirvana s.a. Daca prin aceste preocupari le continua pe ale lui Eminescu, prin chestiunile de mitologie si lingvistica comparata il anunta pe Vasile Parvan, Mircea Eliade.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A

Antracoza - enciclopedia universala

Antracoza:  Boala pulmonara consecutiva inhalarii de particule de carbune sau de grafit. Antracoza, boala profesionala din familia pneumo-coniozelor, afecteaza in mod deosebit lucratorii din minele de carbune. In general, ea nu antreneaza fibroza (intarirea si ingrosarea tesutului pulmonar), dar poate provoca cu timpul o insuficienta respiratorie. Diagnosticul este stabilit, in general, chiar inainte de aparitia semnelor clinice, cu ocazia unui examen radiologie al plamanului. In acest stadiu, inca nu e tarziu sa se inceteze expunerea pacientului la pulberile incriminate. Nu exista un tratament al antracozei, ci doar cel al simptomelor (insuficienta respiratorie).

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A

Antrax - enciclopedia universala

Antrax:  Este o boala infectioasa produsa de Bacillus anthracis, boala este o zoonoza (boala comuna omului si animalelor, fiind intalnita mai frecvent la paricopitate ( bovine, caprine, ovine). Agentul patogen al bolii a fost descoperit in anul 1849 de medicul german Aloys Pollender, fiind un bacil aerob, sporulat, sub forma de bastonase. Antraxul sau dalacul este raspandit pe tot globul boala avand o incidenta mai mare in locurile umede, mlastini, zone inundabile, unde pot fi transportatii sporii bacteriei (forma de rezistenta) care provin din cadavrele animalelor imbolnavite de antrax. In asemenea regiuni infectate prin spori, bacilul antraxului poate sa persiste in pamant zeci de ani, aceste locuri fiind denumite pasuni blestemate cu imbolnaviri mai numeroase in primavara si in anii cu precipitatii abundente. Boala este amintita in Biblie, la greci din timpul lui Homer, sau la romani din timpul lui Ovidiu, medicii arabi numesc boala aparuta la om focul persic. Existenta bolii la animale salbatice este observata din secolul IX de atunci este considerata ca o boala cu forme epidemice. Bacilul antraxului este descris de Robert Koch 1877, ulterior s-a incercat prin diferite experimentari germane, engleze, sovietice si americane folosirea bacilului antraxului, ca si agentul pestei (Yersinia pestis) ca arma biologica in razboaie, sau de organizatii fundamentaliste prin actele de terorism. Simptomele bolii sunt: de frma cutanata (vezicule, ulcer si necroza pielii) este o forma mai usoara, locul de patrundere al bacilului in organism fiind pielea care a ajuns in contact cu agentul patogen, aceasta forma netratata (cu penicilina) cauzeaza o mortalitate intre 5 si 20%. prin septicemia; de forma pulmonara (boala scarmanatorilor de lana) calea de patrundere a sporilor bacilului in organism fiind plamanul, boala se manifesta prin tuse, febra mare, frisoane, insuficienta respiratorie, lichidul de secretie raspandit prin tuse fiind foarte infectios. Este o forma grava a bolii cu o mortalitate ridicata prin septicemie, intre 3 si 6 zile dupa infectare; de forma digestiva agentul patogen patrunde pe cale orala prin consum de carne infectata, cu aparitia diareii hemoragice, germenii intrati in sange pot produce septicemie, cu insuficiente grave cardiace, renale, (edeme, hemoragii si necroze in organe) cu o mortalitate de 50%. (tratament cu antibiotice cu spectru larg).

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A

« 163 164 165

166

167 168 169 »
«

»
Bijuteria de lux Papillon Construct