Enciclopedia universala

articole cu litera A - pagina 19

Academia din Bucuresti - enciclopedia universala

Academia din Bucuresti:  (1694-1818) scoala domneasca superioara infiintata de Constantin Brancoveanu dupa model italian de Renastere, cu ajutorul unchiului sau, stolnicul Constantin Cantacuzino, care studiase la Padova. Limba de studiu era greaca, atunci limba comuna a ortodoxiei orientale, iar sediul scolii s-a aflat la Sf. Sava, apoi la Schitu Magureanu, ambele in Bucuresti. Tentativa lui Brancoveanu era de a edifica o scoala a ortodoxiei grecesti de constructie bizantina, valabila pentru tot sud- estul Europei (asa cum isi construisera invatamantul si Kiril Lukaris in zona arhipelagului grecesc, ori Vasile Lupu si Simion Movila in Moldova si respectiv in Ucraina) , spre a fortifica si uni cultural si religios acest spatiu, reusind astfel sa tina piept pe de o parte influentelor venite dinspe otomani, pe de alta celor venite dinspre catolici.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A

Academia Domneasca - enciclopedia universala

Academia Domneasca:  A fost infiintata in 1640 de Vasile Lupu la Iasi, dupa modelul celei din Kiev, a lui Simion Movila, venind de acolo patru profesori. Ideea a avut-o chiar Mitropolitul Simion Movila al Kievului, sprijinitor si al Academiei Duhovnicesti din Kiev, in sensul unificarii ortodoxiei orietale initiata de grecul Kiril Lucaris. Ca si Academia din Bucuresti, ilustra o tentativa extra-teritoriala, de unire a Europei sub semnul crestinatatii orientale. Vaticanul, pe de alta parte, crease puncte de legatura intre catolicism si ortodoxie prin aparitia, in Transilvania si Ucraina, a unei religii "de mediere": greco-catolicismul. Mitul unitatii Europei a fost mai intai un mit crestin.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A

Academia Mihaileana - enciclopedia universala

Academia Mihaileana:  Institutie fondata la Iasi in 1835 de Ion Ionescu dela Brad in jurul unui nucleu referitor la Stiintele agricole. In noiembrie 1843 Ion Ghica a deschis acolo cursul de Stiinte Politice, atragand atentia asupra importantei deschiderii invatamantului spre industrializare, ca necesitate a modernizarii Romaniei. Savanti precum Gheorghe Saulescu, Gheorghe Ciuciureanu au fost apoi implicati in dezvoltarea Academiei Mihailene. Ion - d. Strat, economist si avocat, a inaugurat departamentul de Economie Politica al Universitatii din Iasi, fiind si primul ei rector, in 1860. Cultura si literatura romana beneficiau astfel de "ochiul critic pus asupra realitatii, educat sa priveasca lumea reala si problemele ei, importanta problemei taranesti, privirea politiciiinterne in conexiune cu politica externa. Fenomen important in pregatirea spirituala a romanilor pentru marile evenimente ale veacului al XIX-lea: 1848, de amploare europeana si mica unire de la1859, raspuns romanesc la provocarile veacului. Temele literaturii romane a secolului al XIX-lea sunt formate in buna masura gratie acestui tip de institutii numite "academii".

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A

Academia Romana - enciclopedia universala

Academia Romana:  (din 1879) - cel mai inalt for de stiinta si cultura din tara. Fondata in aprilie 1866 sub numele de Societatea Literara Romana, devenita Societatea Academica Romana in 1867 (initial cu trei sectiuni: filologie-literatura, istorie-arheologie, stiinte naturale, apoi cu alte sectii noi) ca urmare a programelor de modernizare de dupa Unirea Principatelor din 1859. Fundamentul Societatii l-a constituit organizarea precedenta a unor academii si scoli", care datau in Tara Romaneasca din 1689 si in Moldova din 1707, apoi a societatilor literare imediat preexistente de la Brasov (1821) , Bucuresti (1844) , Sibiu (1861) , Cernauti (1862) . De la inceput Academia a fost o insitutie nationala, enciclopedica, reunind marile personalitati ale culturii si stiintei. Cei 21 demembri fondatori proveneau din Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania, Bucovina, Banat, Maramures, Basarabia, Voivodina si alte zone din Peninsula Balcanica, adica reunea valorile romanesti de pretutindeni. In prima ei formula a editat Dictionarul limbii romane, coordonat d latinistii (adepti ai etimologismului lingvistic) Laurian si Massim (1871) , ceea ce a provocat demisia lui Titu Maiorescu, adept al fonetismului. Institutia se numeste Academia Romana din 1879. Ea a instituit premii, pensii si alte forme de sprijin pentru marile valori culturale ale tarii. Premii anuale pentru lucrari de specialitate: Premiul Evanghelie Zappa, Premiul Alexandru Ioan Cuza, PremiulHerescu-Nasturel si Premiul Vasile Adamachi. In 1948 a suferit epurari (din motive politice) si s-a numit, pe rand, Academia Republicii Populare Romane, apoi Academia Republicii Socialiste Romania, pana in 1990, cand a revenit la denumirea de Academia Romana. In prezent esteorganizata pe douasprezece sectiuni: Stiinte matematice, Stiinte fizice, Stiinte chimice, Stiinte tehnice, Stiinte si tehnologia informatiei, Stiinte biologice, Stiinte agricole si silvice, Stiinte geologice, geografice si geofizice, Stiinte medicale, Stiinte economice si sociologice, Stiinte filologice, literatura, arte. Are 181 de membri alesi pe viata, la varsta maxima de 65 de ani si 135 de membri onorifici, personalitati de mare valoare intelectuala, din tara si din strainatate, alesi indiferent de varsta, unii post-mortem. Pe langa Bucuresti, Academia are filiale la Iasi, Cluj, Timisoara, precum si 66 de institute de cercetari si alte institutii afiliate: Observatorul Astronomic, Parcul National Retezat, Observatorul Geodinamic Caldarusani s.a. Pe langa Academie functioneaza 13 Comitete nationale (istorie, matematica, mecanica teoretica si aplicata, astronomie, standardizarea denumirilor geografice, schimbarea globala a mediului s.a.) , ca si un numar de 60 de Comisii specializate (pentru limba romana, pentru istoria oraselor romanesti, ecologie, prezervarea monumentelor naturale, protectia solului, pentru informatica, acustica s.a.) . Academia detine o editura, doua publicatii: Analele Academiei Romane si Academica si Biblioteca Academiei. Este coordonata de un Consiliu ales dintre membrii Adunarii generale, care are infruntea sa un presedinte (ales pentru o perioada de 4 ani dintre membrii Consiliului) . Academia isi desfasoara activitatea pe baza unui buget acordat de stat, ca si a unor donatii. Una dintre cele mai importante este donatia Fundatiei Menahem H. Elias, datand din 1923. Din 1999 Academia detine si Fundatia pentru Stiinta si Arta. De la razboiul de independenta si pana astazi Academia a ramas singurul for romanesc aproape nemodificat in parametrii sai de baza, contribuind astfel la pastrarea diversitatii culturale si a unitatii spirituale a romanilor, fie ei dinauntrul, fie din afara granitelor tarii.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A

« 16 17 18

19

20 21 22 »
«

»
Bijuteria de lux Papillon Construct