´╗┐

Enciclopedia universala

articole cu litera A - pagina 211

Artera carotida - enciclopedia universala

Artera carotida:  Artera a gatului si a capului. Exista doua carotide primitive, una dreapta, alta stanga. Cele doua vase merg de o parte si de alta a traheei de la baza gatului pana la inaltimea larginelui, unde se divid fiecare in doua ramuri principale, carotida interna si carotida externa. Carotidele au doua zone sensibile, de fiecare parte a gatului; sinusul carotidian, care intervine in reglarea tensiunii arteriale, si corpusculul carotidian, sau glomusul carotidian, care joaca un rol important in reglarea saturarii in oxigen a sangelui si in functionarea respiratiei. Intreruperea tranzitorie a circulatiei intr-o artera carotida poate provoca un accident ischemic tranzitoriu . Ocluzia uneia dintre aceste artere poate antrena un accident vascular cerebral.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A

Artera temporala - enciclopedia universala

Artera temporala:  Va is care iriga unele elemente ale fetei. Arterele temporale sunt in numar de patru, doua superficiale, doua profunde.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A

Artera, vena pulmonara - enciclopedia universala

Artera, vena pulmonara:  Vas care face legatura intre inima si plaman. Artera pulmonara. Acest trunchi arterial voluminos conduce sangele de la inima la plaman. Artera pulmonara porneste din ventriculul drept, de care este separata prin valvula pulmonara. Ea se indreapta in sus, apoi se separa sub arcul aortic in doua ramuri: artera pulmonara dreapta, mai lunga si mai marc (are trei ramuri lobare), si artera pulmonara stanga (cu doua ramuri lobare). Vena pulmonara. In numar de 4 (cate doua de fiecare parte), venele pulmonare se deschid in auriculul stang, in care aduc sangele oxigenat in plaman.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A

Arteriografie - enciclopedia universala

Arteriografie:  Examen radiologie care permite vizualizarea directa a unei artere si a ramurilor sale, precum si studiul eventualelor anomalii ale teritoriului pe care il iriga. O arteriografie este realizata prin injectarea intr-o artera a unui produs de contrast iodat. Ea se numeste globala daca produsul este injectat intr-un trunchi arterial (aortografie) si selectiva atunci cand produsul este injectat intr-o ramura (artera renala, de exemplu). Arteriografia este utilizata, in principal, pentru stabilirea diagnosticelor preoperatorii; ea da posibilitatea sa se prevada caracterul mai mult sau mai putin hemoragie al unor interventii, sa se precizeze amplasarea vaselor si a leziunilor lor si sa se obtina informatii importante cu privire la circulatia venelor si arterelor. Arteriografia permite sa se localizeze o ingustare arteriala, un anevrism sau originea unei sangerari digestive. Ea detecteaza, de asemenea, unele malformatii ale vaselor (angioame, fistule), leziunile traumatice si patologiile ischemice, adica provocate de o intrerupere sau o diminuare a circulatiei sangvine (tromboza arteriala sau venoasa). Astfel, in cazul unui infarct intestinal, ea permite sa se constate o obliterare acuta prin tromboza sau embolie si diminuarea circulatiei sangvine. Arteriografia selectiva a arterei hepatice permite sa se precizeze extinderea unui cancer al ficatului. Arteriografia necesita o spitalizare de 24 pana la 48 ore. Ea se practica sub anestezie locala si poate duru de la 30 minute pana la doua ore. Efectele secundare sunt de doua tipuri: alergice si traumatice. Efectul alergic este cauzat de iodul continut de produsul de contrast. Alergia la iod se traduce prin greturi, vome, eruptii cutanate sau o scadere a tensiunii arteriale. Medicul trebuie sa se asigure de faptul ca pacientul n-a prezentat vreodata simptomele alergiei si, in caz ca da, sa-i prescrie in prealabil un tratament antialergic. Efectul traumatic consta intr-un risc mic de hemoragie locala. Este util, inainte de orice arteriografie, sa se verifice absenta la pacient a vreunei deficiente de coagulare. La fel, o data retras cateterul dupa examen, punctul de punctionare va fi puternic comprimat si supravegheat timp de 24 ore.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A

« 208 209 210

211

212 213 214 »
«

»