Alcool etilic - enciclopedia universala
Alcool etilic: Substanta lichida ce cuprinde o structura chimica numita hidroxil (formata dintr-un atom de oxigen si un atom de hidrogen); intra in compozitia bauturilor alcoolizate; utilizat ca antiseptic. Alcoolul aduce multa energie, 30 kilojouli (7 kilocalorii) pe gramul de alcool. El este rapid transformabil in grasimi. Actiunea alcoolului asupra sistemului nervos modifica functionarea acestuia, fara ca subiectul sa fie in mod necesar constient: inlaturarea inhibitiilor psihologice, conducand adesea la comportamente periculoase; relaxarea, continuata de o stare de somnolenta; euforia, increderea in sine putand sa fie urmata de o oboseala si de o dispozitie depresiva; diminuarea capacitatilor de concentrare si de judecata. Performantele psihice si reflexele sunt alterate incepand de la o alcoolemie (concentratia de alcool in sange) de 0, 5 grame pe litru. Un consum excesiv de alcool antreneaza starea de betie care se traduce prin voma si tulburari respiratorii, complicate cu o coma zisa "etilica" (alcoolism acut), si numeroase leziuni organice pe termen lung (alcoolism cronic). in cazul unei come etilice (se spune ca subiectul este beat mort), poate surveni moartea prin colaps sau asfixie. Alcoolul interactioneaza cu numeroase medicamente: el poate diminua efectele lor (in cazul unora dintre antibiotice), sau poate sa le amplifice (risc crescut de somnolenta in asocierea cu tranchilizantele, analgezicele, antitusivele). Sub o forma improprie consumului (alcool denaturat sau modificat, adica cu adaugarea unei substante colorante), alcoolul etilic se utilizeaza ca antiseptic contra bacteriilor, doar pentru piele si in absenta oricarei plagi. El este comercializat in grade diferite de diluare: 90, 70 sau 60% in volum. Forma 70% in volum (70 mililitri de alcool diluati in 30 mililitri de apa) asigura cea mai eficienta asepsie (comparativ cu celelalte concentratii).
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A
Alcoolemie - enciclopedia universala
Alcoolemie: Continutul in alcool etilic al sangelui. Alcoolemia este indicatorul cel mai precis pentru a aprecia importanta unei ingestii de alcool. Se considera ca dincolo de 0, 50 grame pe litru pot aparea anomalii de comportament. Betia corespunde unor valori de la 1 la 2 grame; dincolo de 3 grame, poate surveni o coma. Totusi, valorile alcoolemiei variaza in functie de mai multi factori: gradul alcoolic, cantitatea ingerata in raport cu varsta si cu greutatea corporala a subiectului, momentul ingestiei (pe nemancate sau in cursul unei mese) si natura alimentelor ingerate in acelasi timp cu alcoolul, sexul si starea de sanatate a subiectului. Legislatia defineste o valoare a alcoolemiei de la care plecand conducerea vehiculelor este interzisa. Aceasta valoare variaza dupa tara de la 0, 20 la 0, 80 grame la litru, in medie, 3 pahare de vin rosu sau 2 pahare de bautura mai alcoolizata sunt suficiente pentru a creste nivelul alcoolemiei dincolo de 0, 50 grame la litru.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A
Alcoolism - enciclopedia universala
Alcoolism: Dependenta fata de alcool si ansamblul manifestarilor patologice care rezulta de aici. Sinonim: etilism. Termenul de alcoolism desemneaza deci atat consecintele patologice ale unui consum excesiv si prelungit de alcool (alcoolopatie), cat si dependenta de alcool (alcoolo-dependenta). Incidenta alcoolismului creste in lume de ani de zile. in societatile industrializate, alcoolismul constituie a treia cauza de deces dupa afectiunile cardiovasculare si diferitele tipuri de cancere. Personalitatea alcoolicului a dat loc unor numeroase investigatii (psihanalitice, genetice, sociologice): se retine adesea o identificare a efectelor daunatoare ale unui tata, ale unei mame, concomitent tiranici si supraprotectori, ceea ce ar antrena la subiect un sentiment de nesiguranta, o dificultate in afirmarea sa, precum si o agresivitate prost stapanita. La femei, alcoolismul apare adesea intr-un context de frustrare narcisista, de insatisfactie familiala, de divort, in situatii de regres. Prost tolerat din punct de vedere social, alcoolismul feminin pastreaza un caracter mai secret si solitar. Anumite nevroze, in particular cele fobice, constituie o cauza insuficient cunoscuta a alcoolismului feminin. Clasic, intoxicatia alcoolica evolueaza in trei faze: asimptomatica, cu camuflare (ascunderea sticlelor) si vinovatie, cruciala, cu polarizarea pe alcool, scaderea vointei, inceputul unei atingeri organice si cronica (dupa 4 pana la 6 ani) cu alterarea grava a starii generale si tulburari psihice asociate (cu asonognozie sau necunoasterea bolii sale de catre subiect). in acest stadiu, alcoolicul nu se mai poate stapani sa bea, chiar daca doreste aceasta. Simptomele alcoolismului sunt foarte variate: modificari ale personalitatii (gelozie, stari de furie necontrolate, iritabilitate), promisiuni repetate de a inceta bautura, schimbari in maniera de a bea (trecerea de la bere la alcooluri tari, de exemplu), dezinteresul fata de mancare, neglijenta fizica, tulburari de memorie etc. Subiectul poate avea greturi, poate voma, poate tremura dimineata, poate suferi de dureri abdominale, de crampe musculare, de amortiri si furnicaturi. Pulsul sau poate fi neregulat, fata rosie cu o dilatare a capilarelor, mersul ii devine instabil. O privare brusca de alcool a subiectului dependent poate declansa un delirium tremens (tremuraturi, halucinatii, convulsii). Persoanele care consuma de obicei mari cantitati de alcool sunt expuse diferitelor patologii: sensibilitate crescuta fata de infectiile bacteriene, cancere ale orofaringelui, esofagului, bronhiilor, boli hepatice (ciroza, hepatita alcoolica), leziuni nervoase grave (encefalopatii). Alcoolismul antreneaza, de asemenea, tulburari psihice. Alcoolismul cronic conduce la delirium tremens sau la forma sa atenuata, delirul subacut. Unele deliruri se aseamana cu paranoia pe anume teme (gelozie, persecutie). Dementa, consecinta finala a unor alcoolisme, necesita internarea intr-o institutie. La femei, alcoolismul evolueaza mai rapid decat la barbati, din cauza unei fragilitati fiziologice crescute. Nu poate fi intreprins decat Ia cererea subiectului alcoolic dupa recunoasterea excesului. Dezobis-nuirea este adesea usoara. Ea implica un sprijin energic (eventuala spitalizare), o alimentatie echilibrata si o chimioterapie (tranchilizante, antidepresive, neuroleptice, vitamine). Tehnicile care se bazeaza pe schimbarea hotararii subiectului au recurs la disulfiram si la metronidazol. Mai delicata este ingrijirea de lunga durata, indispensabila in caz de recidive severe sau prea frecvente. Aceasta ingrijire necesita o urmarire psihologica a subiectului, centrata pe conflictele sale si viitorul sau: trebuie sa fie ajutat sa-si restaureze capacitatile relationale, sa-si regaseasca autonomia etc. Asociatiile fostilor bautori aduc adesea un sprijin serios.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A
