Alexander Graham Bell - enciclopedia universala
Alexander Graham Bell: Marele inventator s-a nascut la 3 martie 1847, Edinburgh, Scotia si a murit in 2 august 1922 pe insula Cap Breton, din Canada. A fost un om de stiinta, inventator si, ulterior, industrias american, care in anul 1876 a brevetat pentru prima data in istorie un dispozitiv capabil sa emita si sa receptioneze cuvintele rostite. In transmitatorul undele sonore loveau o diafragma flexibila de care era atasat un magnet permanent. Invata pana la varsta de 14 ani in Edinburgh unde a invatat latina si greaca, dupa care continua scoala in Londra; pe bunicul sau il preocupa tehnica vorbirii, fiind interesat de un sistem fonetic de scris universal (alfabetic fonetic). Urmeaza pe tatal sau care este profesor si preda la "House Academy pentru tehnica vorbirii si muzica" din Elgin Scotia, mai tarziu preda la "University College pentru tehnic vorbirii" din Londra. Graham studiaza pana in anul 1870 anatomia si fiziologia glasului uman. Paraseste Anglia 1870 impreuna cu tatal sau care doreste clima mai sanatoasa a Canadei, dupa ce doi frati ai lui Graham mor de tuberculoza. Descoperirea istorica a telefonului in 1876 care dupa introducerea in sistemul de comunicatie international fiind la inceput firma "Bell Telephone Company", devenind ulterior un concern gigant de comunicatie A & T.[1] In anul 1876 se casatoreste cu fiica surda a unui partener de afaceri Hubbard, casatorie din care va avea doua fiice si doi fii care mor in copilarie. In anul 1882 primeste cetatenia americana (a SUA), pana la moartea sa se ocupa mai ales cu studiul eugenic al surzeniei Francis Galton (1822-1911) care este de fapt o faza preliminara a studiilor genetice la om. Deja in 1861 profesorul german Johann Philipp Reis a descoperit un "aparat de vorbit la distanta" care functiona, multumindu-se cu acesta si fara a cauta perfectionarea lui. La scurt timp dupa aceasta, Elisha Gray si Antonio Meucci experimenteaza in USA transmiterea sonora prin cabluri electrice. In anul 1873 Bell incearca sa perfectioneze "telegraful harmonic". Aceste experimentari ale lui au folosit mai tarziu la inregistrarea sonora. Construieste "fonoautograful" care inregistreaza tonul pe un cilindru innegrit cu funingine. Directorul scolii "Clarke School for the Deaf" "Gardiner Greene Hubbard" si "Thomans Sanders" afland de cercetarile "telegrafului harmonic", ofera finantarea lor. Bell descopera intamplator transmiterea tonului, cu toate ca nu reuseste din nou sa-l reproduca. La 14 februarie 1876 i se acorda patentul pentru descrierea fenomenului, cu solicitarea de a trimite un aparat care functioneaza. Alexander Graham Bell a experimentat cu aparatul inventat de profesorului german Johann Philipp Reis. Reis a si denumit aparatul inventat "Telephon" si este inventatorul initial a aparatului de telefon construit in Germania deja in octombrie 1861. Bell a depus pe data de 14 Februarie 1876 cererea de patent in America. Dupa patentul acordat gresit lui Bell aparatul lui nu putea sa functioneze niciodata. Un fapt care a dus la mari controverse. Acordarea falsa a patentului lui Graham Bell are loc cu cateva ore inaintea lui Elisha Gray. Gray a realizat perfectionarea aparatului construit de profesorul de fizica Reis si a prezentat spre deosebire de Bell un aparat in stare de functionare. Bell a prezentat si el un aparat in stare de functionare mult mai tarziu dupa acordarea oficiala a patentului, dar acest aparat nu era construit dupa patentul acordat initial lui Bell. Aparatul lui Bell construit dupa patentul depus initial nu putea sa functioneze. Deci si acordarea patentului si denumirea de inventator al telefonului este gresita. Dupa aceasta realizare (descoperire este un termen fals) Bell ajunge impreuna cu Thomas Sanders si Gardiner G. Hubbard proprietarul "Bell Telephone Company".
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A
Alexandre Dumas - enciclopedia universala
Alexandre Dumas: Alexandre Dumas cunoscut si ca Dumas Davy de la Pailleterie, cunoscut si ca (Alexandre Dumas pere) Alexandre Dumas tatal, (n. 24 iulie 1802, Villers-Cotterets, Aisne - d. 5 decembrie 1870, Puys, Seine-Maritime) a fost un autor de romane istorice de aventuri, prin care a devenit cel mai popular scriitor francez din lume. Bunicul sau, marchizul Antoine-Alexandre Davy de la Pailleterie, a servit guvernul Frantei ca General commissaire de Artilerie in colonia Saint-Domingue (astazi Haiti), unde s-a casatorit cu Marie-Cesette Dumas, o sclava de culoare. In 1762, aceasta l-a nascut pe tatal sau, Thomas-Alexandre, si a decedat la scurt timp dupa nastere. La intoarcerea marchizului si a fiului sau in Normandia, sclavia inca exista, iar baiatul a avut de suferit datorita faptului ca era pe jumatate negru. In 1786, Thomas-Alexandre s-a inrolat in armata franceza, folosind numele de familie al mamei sale ca sa protejeze reputatia aristocratica a familiei. In urma revolutiei franceze, marchizul si-a pierdut proprietatile, dar Thomas-Alexandre Dumas a avut o cariera distinsa in armata revolutionara, ajungand la gradul de Ggneral inaintea implinirii varstei de 31 ani. Thomas-Alexandre s-a casatorit cu Marie-Louise Elisabeth Labouret, iar in iulie 1802, in Villers-Cotterets, Aisne, langa Paris, s-a nascut fiul lor, Alexandre Dumas. Tatal sau, Thomas Alexandre Davy de La Pailleterie, general al Revolutiei franceze a murit in 1806, cand fiul sau avea trei ani si jumatate. Alexandre Dumas a fost crescut de mama sa si a primit o educatie mai degraba mediocra, insa acest fapt nu i-a afectat afinitatea pentru carti, pe care le citea ori de cate ori avea ocazia. Povestirile mamei sale despre faptele de vitejie ale tatalui sau din anii de glorie a lui Napoleon i-au starnit imaginatia pentru aventuri si eroi. Desi saraca, familia tanarului de douazeci si doi de ani Alexandre Dumas, a pastrat atat reputatia distinsa a tatalui sau cat si legaturile aristocratice, aceasta fiindu-i de folos dupa restaurarea monarhiei. In 1823, se muta la Paris, unde, datorita caligrafiei sale, intra in slujba Ducelui d'Orleans. Dupa studii neglijate, a lucrat ca functionar in biroul unui notar si a debutat redactand piese de teatru impreuna cu prietenul sau, vicontele Adolphe Ribbing de Leuven. Aceste prime incercari literare au fost esecuri. Continua sa scrie teatru si cunoaste, in fine, succesul in 1829, gratie reprezentatiei cu Henric al III-lea si curtea sa, la Comedia Franceza. Succesul continua pe toata durata carierei sale literare, in genurile sale predilecte: dramatic si romanul istoric. A fost un autor prolific (cu ajutorul cunoscut al unor "negri", mai ales Auguste Maquet care a participat la cele mai multe opere ale lui Dumas), semnand mari opere, cum ar fi Cei trei muschetari sau Contele de Monte-Cristo in 1844. In 2002, cu ocazia bicentenarului nasterii sale, ramasitele sale au fost transferate in Panteonul din Paris, nerespectandu-se ultima sa dorinta de "a reintra in noaptea viitorului in acelasi loc in care am in viata trecutului", "in acest fermecator cimitir (din Villers-Cotterets) care are mai degraba aerul unui tarc de flori, unde sa lasi copiii sa se joace, decat al unui camp funebru unde sa calci cadavre" (1870). Cele mai importante lucrari ale lui Alexandre Dumas sunt: Turnul din Nesles, 1832' Kean, 1836' Domnisoara de Belle-Isle, 1839' Cavalerul d'Harmental, 1842' Cei trei muschetari, 1844' Dupa douazeci de ani, 1845' Masca de fier, ' Regina Margot, 1845' Contele de Monte-Cristo, 1845' Doamna de Monsoreau, 1846' Joseph Balsamo, 1846, inspirat din viata lui Giuseppe Balsamo' Vicontele de Bragelonne, 1848' Colierul reginei, inspirat din afacerea colierului reginei 1849' Laleaua neagra, 1850' O mie si una de fantome, culegere de povestiri fantastice, continand: ' O zi la Fontenay-aux-Roses: cele o mie si una de fantome' Femeia cu colierul de catifea, 1850, poveste a peregrinarilor unei tinere nemtoaice prin Parisul Terorii' Casatoriile parintelui Olifus' Testamentul domnului de Chauvelin' O cina la Rossini, sau cei doi studenti din Bolonia' Gentilomii din Sierra-Morena si Minunata poveste a lui Don Bernardo din Zuniga' Iepurele bunicului meu, povestire sub forma de explicatie' Georges' Ocnasul de la Opera (carte nu prea populara)' Cei patruzeci si cinci' Robin Hood' Fiica regentului' Cavalerul de Mauleon' Conjuratii' Ascanio' Signora San Felice' Cele doua Diane' Gemenele' Aventurile Capitanului Georges' Amaury' Venus in intimitate' Albii si Albastrii' Tovarasii lui Jehu' Cavalerul de Sainte-Hermine. Acest ultim roman, publicat initial sub forma de foileton in 1869, a fost dezgropat din fondurile Bibliotecii nationale a Frantei si a fost publicat pentru prima data in 2005' Calaul din Paris' Capitanul Richard' Stapanul muntelui' Pajul ducelui de Savoia' Doctorul Misterios' Fiica marchizului' Orgiile de la curtea lui Ludovic XV' Ludovic al XV-lea si curtea sa. Adevarata povestea a Traviatei. Rose Alphonsine Plessis (1824-1846), nascuta in satul Nonant, nu departe de orasul Bayeux din Franta, a fugit de acasa la varsta de 13 ani. Ajunsa la Paris, fara bani, a inceput sa practice prostitutia. La 18 ani devenise deja o cunoscuta si scumpa curtezana ("curtezana" in limba italiana se numeste "traviata"). Spre a scapa de urmarirea familiei, si-a schimbat numele de fata in Marie Duplessis. In aceasta perioada l-a cunoscut pe scriitorul Alexandre Dumas - FIUL, care s-a indragostit de ea si cu care a intretinut stranse legaturi amoroase. Legaturile lor au continuat chiar si dupa casatoria ei, pana la prematura ei moarte, in urma unei tuberculoze, la data de 3 februarie 1846, la varsta de numai 22 ani. Sicriul ei, acoperit cu o multime de camelii, floarea ei preferata, a fost depus in cimitirul Montmartre. In anul 1848, Alexandre Dumas -FIUL a publicat Dama cu camelii, roman autobiografic, care a servit apoi ca sursa de inspiratie pentru libretul operei lui Giuseppe Verdi La Traviata (in aceasta opera, apare insa sub numele de "Violetta Valery", desi in romanul lui Dumas, numele personajului era: Marguerite Gautier).
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A
Alexandre Dumas fiul - enciclopedia universala
Alexandre Dumas fiul: Alexandre Dumas (zis si Dumas-fils, "fiul") (n. 27 iulie, 1824, Paris - d. 27 noiembrie 1895, Marly-le-Roi) a fost un romancier si dramaturg francez, fiul lui Alexandre Dumas. Parintii sai, romancierul Alexandre Dumas si modesta croitoreasa Chaterine-Laure Labay(1793-1868), il declara "copil din flori", cu mama si cu tatal necunoscuti. Este crescut de mama sa pana la varsta de 7 ani. Pe 17 martie 1831, Alexandre Dumas isi recunoaste oficial fiul. O saptamana mai tarziu, il recunoaste oficial si mama. Dupa o lupta apriga intre parinti, fiul este luat in ingrijire de tata. In anul 1833 intra la internat, dupa care in 1844 O intalneste pe Marie Duplessis, care ii devine amanta si care il va inspira in crearea personajului Marguerite Gautier, eroina romanului "Dama cu camelii". Primul sau roman este publicat in 1845 "Les aventures de quatre femmes et d'un perroquet", apoi urmeaza culegerea de versuri "Peches de jeunesse". In anul 1848 isi publica romanul "La Dame aux camelias", iar autorul devine celebru, dupa care in 1852 adapteaza "Dama cu camelii" pentru teatru, care va obtine un succes enorm, unul din cele mai importante din secolul al XIX-lea. Se casatoreste cu Nadjeschda Nariskin nascuta Nadjeschda von Knorring, vaduva principelui Aleksandr Nariskin in anul 1864, iar in 1867 scrie "Les idees de Madame Aubray", o piesa ce are un mare succes, care il inspira si pe autor facandu-l sa-si boteze fiica dupa personajul Jeannine. Pe 11 februerie 1875, Alexandre Dumas fiul este ales membru al Academiei Franceze. Dupa moartea primei sale sotii in anul 1895, se casatoreste cu Henriette Regnier de La Briere si moare pe 28 noiembrie la Marly-le-Roi si este inmormantat in cimitirul Montmartre din Paris. Adevarata povestea a Traviatei este urmatoarea: Rose Alphonsine Plessis (1824-1846), nascuta in satul Nonant, nu departe de orasul Bayeux din Franta, a fugit de acasa la varsta de 13 ani. Ajunsa la Paris, fara bani, a inceput sa practice prostitutia. La 18 ani devenise deja o cunoscuta si scumpa curtezana ("curtezana" in limba italiana se numeste "traviata"). Spre a scapa de urmarirea familiei, si-a schimbat numele de fata in Marie Duplessis. In aceasta perioada l-a cunoscut pe scriitorul Alexandre Dumas - FIUL, care s-a indragostit de ea si cu care a intretinut stranse legaturi amoroase. Legaturile lor au continuat chiar si dupa casatoria ei, pana la prematura ei moarte, in urma unei tuberculoze, la data de 3 februarie 1846, la varsta de numai 22 ani. Sicriul ei, acoperit cu o multime de camelii, floarea ei preferata, a fost depus in cimitirul Montmartre. In anul 1848, Alexandre Dumas fiul a publicat Dama cu camelii, roman autobiografic, care a servit apoi ca sursa de inspiratie pentru libretul operei lui Giuseppe Verdi La Traviata (in aceasta opera, apare insa sub numele de "Violetta Valery", desi in romanul lui Dumas, numele personajului era: Marguerite Gautier).
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera A
