Cucul (Cuculus canorus) - enciclopedia universala
Cucul (Cuculus canorus): Este o pasare migratoare foarte raspandita in toata Europa. Prefera in general zonele impadurite sau palcurile de copaci izolati. In ultimii ani numarul cucilor a scazut foarte mult si necesita masuri urgente de conservare a speciei. Cucul este mai degraba cunoscut pentru cantecul sau celebru "cu-cu; cu-cu " decat pentru infatisare. De altfel este o pasare timida si greu de observat mai ales ca a devenit tot mai rara. Cucul este foarte prezent in credinta si cantecele populara de la noi. Penajul cucului are o coloratie generala cenusie cu ceva nuante maronii pe aripi. Pieptul si burta sunt albe-galbui, brazdate de dungi gri inchis. Nu exista diferente majore intre mascul si femela. Puii sunt pestriti, alb cu cenusiu. Lungimea corpului este de 34 cm, anvergura aripilor este de 55-65 cm iar greutatea de 100-130 g. Cucul este foarte apreciat de oameni pentru ca mananca omizile din livezi. Mucoasa de pe peretii stomacului retine perisorii de pe corpul omizilor care sunt apoi regurgitati. Dieta contine si multe alte specii de insecte. Un alt motiv pentru care a devenit celebru este modul ciudat prin care isi asigura urmasi. Nu isi construieste propriul cuib ci depune ouale in cuibul altor pasari, de obicei mai mici. Femela depune pana la 25 de oua (de regula 9-10) cate unul in fiecare cuib. Dupa ce ies din ou, puii de cuc isi indeparteaza repede concurenta; imping cu picioarele puii si ouale parintilor adoptivi pana acestea cad din cuib si astfel va beneficia singur de toata atentia familiei adoptive. Este chiar hilara situatia in care puiul de cuc, de 2-3 ori mai mare decat parintii adoptivi, cere neincetat hrana. Toamna migreaza catre zonele centrale ale Africii si S Asiei.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera C
Cucuveaua - enciclopedia universala
Cucuveaua: este o pasare rapitoare nocturna (ea este activa si vaneaza noaptea). In schimb, are un aer mai putin sever decat aceasta, poate pentru ca este toata numai rotunjimi: capul sau este rotund, ochii sunt rotunzi si mari, aripile sunt rotunjite. Cucuveaua cuibareste in arbori scorburo si sau in cavitati, poate veni chiar sa locuiasca in hambarul tau daca gaseste o intrare in acoperis. Penele ei sunt suple si ii permit sa zboare fara zgomot. Ea mananca mici rozatoare, cateodata pasari mici, broaste, melci si mai cu seama insecte. Prinde intotdeauna prada la sol. Atunci cand termina de digerat mancarea, arunca afara prin cioc partile necomestibile sub forma unor mici cocoloase.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera C
Cucuveaua (Athene noctua) - enciclopedia universala
Cucuveaua (Athene noctua): Este un reprezentant de talie mai mica al familiei bufnitelor. Mai este denumita si bufnita mica. In Romania este prezenta pe tot teritoriul, mai putin in zonele inalte montane. In Europa lipseste din tarile nordice. Cucuveaua prefera padurile cu luminisuri, palcurile de copaci cu deschidere vizuala larga sau unele zone stancoase. Nu ocoleste nici gradinile si parcurile cu copaci batrani si scorburosi. Cucuveaua are un penaj pestrit in care predomina culoarea bruna punctata cu pete de culoare crem-galbui. Constitutia fizica este robusta, specifica bufnitelor, cu ochi mari dispusi frontal, gat scurt, cioc puternic si picioare puternice prevazute cu gheare si acoperite cu puf. Lungimea corpului este de 21-23 cm, anvergura aripilor de 50-55cm iar greutatea de 140-200 g. Cucuveaua este o pasare de prada care vaneaza atat ziua cat si noaptea. In general se hraneste cu rozatoare mici, insecte si mai rar cu alte specii de pasari de talie mica. Cucuveaua este o pasare foarte folositoare deoarece mentine sub control populatiile de rozatoare. Pentru cuibarit cucuveaua cauta scorburile din copaci, crapaturile din stanci si ziduri, podurile caselor parasite si chiar locuite si in constructiile industriale cum ar fi silozurile, zone in care gaseste un numar mare de rozatoare. Femela depune 2-5 oua intr-o singura serie pe an. Cucuveaua este o pasare sedentara, protejata prin lege a carei populatii se afla intr-un usor declin. In multe tari se desfasoara programe importante pentru conservare. Nu prezinta interes crescut pentru vanatoare care de altfel este interzisa la aceasta specie.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera C
Cufundarul polar (Gavia artica) - enciclopedia universala
Cufundarul polar (Gavia artica): Este o pasare scufundatoare care este rar intalnita in tara noastra. Cuibareste in Nordul Europei si Asiei si ierneaza in zona de coasta din N-V si S-E Europei. In interiorul continentului poate fi vazut pe lacurile si baltile cu apa limpede si bogate in peste, aflate pe traseul de migratie si pe care le paraseste la aparitia inghetului. Penajul nuptial este cel mai spectaculos, cu negru pe spate si partea din fata a gatului, cenusiu pe cap si gat, alb pe burta si inconfundabilile striatii de culoare alba. Iarna, cufundarul polar este brun-negricios pe partile superioare si alb pe partile inferioare, iar striatiile albe dispar. In perioadele intermediare apar si nuantele caramizii, intalnite si la exemplarele tinere. Lungimea corpului este de 60-70 cm, deschiderea aripilor de 1,1 - 1,3 m iar greutatea de 2-3 kg. Hrana este alcatuita din pesti, crustacee si insecte acvatice dupa care se scufunda pentru a le prinde. Tehnica este asemanatoare cu cea pe care o vedem la corcodei. Scufundarile dureaza in medie 45 secunde iar adancimea maxima la care poate ajunge un cufundar polar este de 6 metri. Cufundarul polar cuibareste in zonele de tundra, pe lacurile si baltile cu apa dulce si care au insule si peninsule linistite, greu accesibile omului. Insulele plutitoare artificiale plasate in zonele de cuibarit sunt o solutie foarte buna pentru a creste numarul perechilor clocitoare si pentru a impiedica declinul speciei. Perechile raman legate pe toata durata vietii si stau impreuna atat in perioada de crestere a puilor cat si pe tot parcursul migratiei. Masculul este cel care construieste cuibul iar clocitul este asigurat de ambii parinti, prin rotatie. Femela depune in luna aprilie 1-3 oua de culoare maslinie cu pete brun inchis. Perioada de incubatie este de 27-29 de zile iar puii pot zbura la varsta de 2 luni. Ambii parinti participa la hranirea puilor, mai intai cu pesti mici si insecte; dimensiunile pestilor adusi la cuib vor creste proportional cu evolutia puilor.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera C
