´╗┐

Enciclopedia universala

articole cu litera C - pagina 294

Cultura - enciclopedia universala

Cultura:  viata culturala s-a afirmat in domeniul artelor si stiintelor in acelasi timp. Prima tiparitura in limba romana dateaza de la jumatatea secolului al XVI-lea (in orasul Sibiu) . Circula cartile populare: Alexandria, Esopia etc. si se formeaza scoli de copisti si miniaturisti pe langa manastiri. in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea se scriu cele mai importante cronici: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Constantin Cantacuzino Stolnicul, Dimitrie Cantemir (domnul Moldovei, membru al Academiei din Berlin) . Tot in secolul al XVIII-lea se afirma poezia lirica de influenta alexandrina: poetii Vacaresti, Costache Cortachi. In preajma revolutiei de la 1848 se trezeste constiinta nationala. Apar publicatii importante: Albina romaneasca (Iasi, 1829) , Curierul romanesc (Bucuresti, 1829) , Gazeta de Transilvania (Brasov, 1838) , Dacia literara (Iasi, 1840) si se fac cunoscute personalitati complexe: Gh. Asachi (inginer si scriitor) , Ion Heliade Radulescu, Mihail Kogalniceanu, Nicolae Balcescu (oameni politici, scriitori, istorici) , Vasile Alecsandri, Alecu Russo (scriitori) . Lor li se datoreaza in mare parte atat revolutia de la 1848, cat si actul Unirii de la1859. Sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea este marcat de dezvoltareaspecializata a artelor si stiintelor: Nicolae Filimon (I-ul romancier) , A.D. Xenopol, - d. Onciul (istorici) , B.P. Hasdeu (istoric si filolog) , T. Cipariu, Al. Philippide (filologi) , Al. Odobescu (arheologsi prozator) , Gavriil Musicescu si Gh. Dima (muzicieni) , Elena Teodorini, Hariclea Darclee (cantarete) , Costache Caragiali, Matei Millo, Mihail Pascaly (actori) . In Transilvania fenomenul cultural cel mai puternic este marcat de existenta Scolii Ardelene, de esenta iluminista: Samuil Micu- Klein, Gh. Sincai (istorici) , I. Piuariu-Molnar (medic oculist) , I. Budai-Deleanu (scriitor) . Cele mai importante realizari ale epocii in tarile romane: introducerea masinii cu abur (1853) , a telegrafului electric (1853) , a generatorului electric (1883) , a concertelor simfonice periodice (Bucuresti, 1866) , a iluminatului cu petrol lampant (Bucuresti, 1857) si electric (Timisoara, 1883 - I-ul orasdin Europa) , infiintarea Societatii de medici si naturalisti din Iasi (1883) , a Societatii de Stiinte Naturale (1865) , a Cenaclului literar Junimea (1863) si revistei Convorbiri literare (Iasi, 1867) , a Societatii literare romane, devenita Academia romana (1879) , a Societatii romane de geografie (1875) , a Societatii politehnice (1881) , a Societatii romane de stiinte (1890) ; aparitia teatrului din Iasi (1816) , Bucuresti (1819) , a Societatii Filarmonice din Bucuresti (1833) si Conservatorului de arta dramatica din Iasi (1836) , a Conservatoarelor de muzica din Bucuresti si Iasi (1864) . Este perioada in care se fac culegeri si sistematizari ale folclorului (Petre Ispirescu, S.Fl. Marian) , se dezvolta o teorie filosofica romaneasca (Vasile Conta - teoria ondulatiei universale) , estetica (Titu Maiorescu) , sociologia (C Dobrogeanu-Gherea) , scriu clasicii literaturii romane (Mihai Eminescu - poezie, I.L. Caraglale -teatru, Ion Creanga - proza) , se intocmeste prima harta geologica (Origore Cobalcescu) , e sistematizata flora Romaniei si se infiinteaza Gradina Botanica din Bucuresti (Dim. Brandza) , este emisa prima teorie a zacamintelor de petrol de pe teritoriul tarii (LudovicMrazec) . Se constituie scoli nationale in domeniile: agricultura (Ion Ioneseu de la Brad) , geologie si geografie (S. Mehedinti si V. Valsan) , hidrobiologie si ihtiologie (Gr. Antipa) , biospeologie (Emil Racovita) , meteorologie (St. Hepites) , medicina (Carol Davila, Victor Balbes - anatomie, patologica, Ion Cantacuzino - microbiologie, Gh. Marinescu - neurologie, C-tin, Parhon - endocrinologie) , chimie (Petru Poni, Nicolae Teclu) , astronomie (Nicolae Coculescu) , poduri si sosete (Anghel Saligny) , aeronautica (Traian Vuia - I-ul avion din lume care se inalta cu mijloace proprii de bord; Henri Coanda - I-ul avion cu reactie) , pictura (Th. Aman, N. Grigorescu, St Andreescu) , sculptura (Karl S. Storck) , arhitectura (Ion Mincu) . In prima jumatate a secolului al XX-lea, mai ales dupa unirea Transilvaniei (1918) se continua directiile stabilite si apar preocupari noi. Se infiinteaza Societatea de difuziune radiofonica (1927) , se produce primul film artistic, Independenta Romaniei- 1912) , ia fiinta prima linie aeriana interna (1936) si prima otelarie (1936) . Cultura este promovata de personalitati diverse: Nicolae Iorga (istoric) , Vasile Parvan (arheolog) , Lucian Blaga, C. Radulescu-Motru, - d. D. Rosca, Mihai Ralea (filosofie) , - d. Gusti, H. Sanielevici (sociologie) , Tudor Vianu (estetica) , Virgil Madgearu (economie) , Gh, Titeica, Traian Lalescu, Dan Barbilian (alias Ion Barbu) (matematica) , Gh. Spacu, - d. Nenitescu (chimie) , Daniel Danielopolu, Dim. Bagdasar (medicina) , Gh. Ionescu- Sisesti (agrobiologie) , Gh.K. Constantinescu (zootehnie) . Literatura, muzica, artele plastice cunosc o mare dezvoltare. Se infiinteaza publicatii noi: Samanatorul (1901) , Viata romaneasca (1906) , Sburatorul (1919) cu cenaclurile aferente, care concentreaza principalele directii ale vietii literare: samanatorista, poporanista, modernista. Apar primele case de editura. Principala problema in dezbatere este aceea a specificului national si a raporturilor lui cu universalul. Se delimiteaza genuri, scoli, stiluri si curente literare si artistice. Spiritul critic capata o pondere deosebita.Dezvoltarea capitalismului aduce in literatura problemele trecerii populatiei de la sat la oras sicreeaza puternice contradictii (rascoale, lupta intre tendintele de stanga si cele de dreapta) , reflectate si ele in creatia artistica. Este perioada cand G. Ibraileanu si E. Lovinescu fac critica literara, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, Eugen Lovinescu, Hortensia Papadat- Bengescu, Camil Petrescu si CezarPetrescu scriu proza, iar Tudor Arghezi, Lucian Blaga scriu poezie. In muzica se fac cunoscuti George Enescu (compozitor) , Dinu Lipatti (pianist) , Ionel Perlea, George Georgescu, Sergiu Celibidache (dirijori) , in sculptura Constantin Brancusi, in pictura St. Luchian (pictorul florilor) , Th. Pallady, Camil Ressu, N. Tonitza, - d. Ghiata, - d. H. Maxy, Marcel Iancu, A. Jiquidi (grafica) , Corneliu Baba, AL. Ciucurencu, Ion Tuculescu, in teatru actorii Lucia Sturdza - Bulandra, Marioara Voiculescu, Elvira Popescu, Maria Ventura s.a. Dupa razboi se desfiinteaza Academia spre a se putea elimina o parte din membrii ei si se reinfiinteaza Academia Republicii Populare Romane (1948) , unde intra adeptii noului regim si numai o parte din vechii membri. Dupa revolutia din 1989 sunt reprimiti membrii exclusi in 1948 si eliminati altii, adepti ai socialismului. Se infiinteaza Institutul de Fizica Atomica (1956) , Academia de stiinte agricole si silvice (1969) , Academia de stiinte medicale (1969) , Academia de stiinte sociale si politice (1970) . Au aparut uniuni de creatie: a scriitorilor (1949) , cu sase asociatii (devenite mai multe dupa1990) , a compozitorilor (1950) , a artistilorplastici (1950) , a arhitectilor (1953) , Consiliul ziaristilor, inclus in 1976 in Comitetul UniuniiSindicatelor din presa, poligrafie si edituri. Apar mai multe asociatii profesionale: a artistilorfotografi, a bibliotecarilor, a oamenilor de teatru si muzica, a cineastilor, ca sicentrale mari: a poligrafiei, a editurilor. Trebuie mentionate Agentia Romana de Impresariat Artistic si Agentia PUBLITURISM, care stabilesc contactele artistice cu alte tari. Toate aceste concentrari dispar dupa 1989, cand se multiplica numarul asociatiilor profesionale. Cele 24 de edituri din Bucuresti si provinciedevin 1500 dupa 1989. Cele patru case de film cu o productie anuala de 26 de filme, doua studiouri- Animafilm (Buftea) si Al. Sahia - isi reduc productia pana la disparitie. Sunt 40 de colective teatrale si peste 20 teatre de papusi, 5 opere de stat, 14 orchestre simfonice si filarmonice, in jur de400 de muzee si case memoriale, 21437 biblioteci -2 nationale; 4 in invatamantul superior; 10782 scolare; 4189 specializate; 6420 publice (de stat si sindicale) si apar in jur de500 de publicatii in limba romana si limbile nationalitatilor conlocuitoare, cu un tiraj total de 1397 milioane exemplare anual (cu profile diferite: politice, stiintifice) . Acestea din urma isi reduc drastic numarul si tirajul dupa 1989, dar se dezvolta publicatiile on- lne si se multiplica site-urile cu profil cultural, conexiunile literaturii romane la cele europene si la literatura universala in sens global.In perioada socialista s-au afirmat in moddeosebit: Octav Onicescu, Gr. Moisil, Miron Nicolescu (matematica) , Serban Titeica, Horia Hulubei (fizica) , Costin - d. Nenitescu (chimie) , St. Milcu, Ana Aslan, I.C. Parhon (medicina) , Athanasie Joja, Constantin Noica (filosofie) , Miron Constantinescu, Gall Erno (sociologie) , Iorgu Iordan, Al. Rosetti, Al. Graur, Ion Coteanu (lingvistica) , G. Calinescu, S. Cioculescu, Nicolae Manotescu (critica literara) , Zaharia Stancu, Petru Dumitrul, Marin Preda, Eugen Barbu, D.R. Popescu, Constantin Toiu, Nicolae Breban s.a. (roman) , Geo Bogza, Nichita Stanescu, Adrian Paunescu, Mircea Dinescu (poezie) , Paul Everac, Aurel Baranga, Matei Visniec (teatru) , Liviu Ciulei, Sergiu Nicolaescu, Mircea Daneliuc, Andrei Serban (regie) , St. Ciubotarasu, Radu Beligan, Al. Giugaru, Gr. Vasiliu-Birlic (actori) , Vida Geza, Ion Vlasiu, Sabin Balasa (sculptura si pictura) etc.Dupa 1989 este vizibila tentativa culturii romane, in toate manifestarile ei, de a recupera deceniile de izolare fata de culturile europene si fata de tot ceea ce spiritul omenesc a realizat oriunde in lume. Dar blocajul fata de propriul trecut cultural este poate mai mare decat dupa al doilea razboi mondial. Si nu putem sa nu remarcam cat de dramatic a fost veacul XX pentru cultura romana, care a piewrdut valori si repere odata cu instaurarea socialismului, recuperandu-le greu si pe bucati vreme de decenii, tot asa cum acum, dupa revolutia din 1989, a pierdut valori din a doua partre a veacului XX, pe care n-a inceput inca sa le redescopere. Iar la inceputul mileniului al III-leasi in perspectiva integrarii europene, cultura romana isi descopera sie insasi marele handicap al veacului XX, care o lipseste demodele acturale si fundamentale.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera C

Cultura - enciclopedia universala

Cultura:  Totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire si a institutiilor necesare pentru comunicarea acestor valori.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera C

Cultura arheologica - enciclopedia universala

Cultura arheologica:  Totalitatea vestigiilor materiale si spirituale care permit reconstituirea modului de viata al comunitatilor preistorice.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera C

Cultura de prund - enciclopedia universala

Cultura de prund:  Sintagma ce desemneaza cel dintai ansamblu de vestigii materiale din paleolitic, alcatuite cu precadere din pietre de rau cioplite.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera C

« 291 292 293

294

295 296 297 »
«

»