Drapelul national al Romaniei - enciclopedia universala
Drapelul national al Romaniei: Drapelul national al Romaniei este un tricolor cu benzi verticale. Potrivit Constiutiei Romaniei, culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare incepand de la lance: albastru, galben, rosu". Legea nr. 75/1994 precizeaza ca fasiile drapelului national au culorile albastru cobalt, galben crom si rosu vermion. Potrivit unei legende raspandite pe teritoriul romanesc, culorile rosu, galben si albastru ar fi fost utilizate inca din vechime de catre romani ca simbol al lor sau de altii pentru a-i desemna pe acestia. Culorile se regasesc pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi si pe steme. Intrucat pana la inceputul secolului XIX constiinta de a forma un neam nu exista decat la cativa carturari precum Grigore Ureche, aceste culori nu erau folosite pentru a ii identifica specific pe Romani, iar steagurile tarilor romanesti, pana in al doilea deceniu al secolului XIX, erau cele mostenite din Evul mediu, cu o simbolistica heraldica fara legaturi cu ideea moderna de "natiune". Tricolorul devine un simbol al natiunii romanesti la inceputul secolului XIX. Se poate remarca prezenta celor trei culori in canafii si in picturile de pe panza drapelului rascoalei lui Tudor Vladimirescu, in cadrul careia li se atribuie pentru prima oara semnificatia: "Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Fratie (rosul sangelui)". Tricolorul a fost adoptat intai in Tara Romaneasca, in 1834, ca drapel de lupta, cand domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus aprobarii sultanului Mahmud al II-lea modelul drapelelor si pavilioanelor navale de lupta. Acest model era un "steag cu fata rosie, albastra si galbena, avand si acesta stele si pasare cu cap in mijloc". Curand, ordinea culorilor a fost schimbata, astfel incat galbenul sa apara in centru. Constitutia din 1866 a Romaniei prevedea la articolul 124: "colorile Principatelor-Unite urmeaza a fi Albastru, Galben si Rosu". Ordinea si dispozitia culorilor au fost stabilite de catre Adunarea Deputatilor in sedinta din 26 martie 1867. Culorile drapelului erau asezate vertical. Stema tarii era asezata doar pe drapelele armatei si cele princiare, in centru, cele civile ramanand fara stema. Aceeasi diferentiere era facuta si pentru pavilioanele marinei de razboi si a celei civile. Dupa infaptuirea Romaniei Mari, drapelul oficial va ramane in continuare cel tricolor, cu fasiile dispuse vertical si fara stema in centru. Constitutia Republicii Socialiste Romania, adoptata in 1965, prevedea la articolul 118 urmatoarele: "Drapelul Republicii Socialiste Romania poarta culorile rosu, galben si albastru, asezate vertical, cu albastrul langa lance. In mijloc este asezata stema Republicii Socialiste Romania". In timpul Razboiului de Independenta din 1877-1878, eroismul ostasilor romani a fost stimulat permanent de drapelul romanesc. In atacul din 30 august 1877, capitanul Nicolae Valter Maracineanu a cazut la datorie in timp ce infigea pe parapetul redutei Grivita drapelul Regimentului 8 linie. Ostasii Regimentului 3 calarasi au patruns intre primii in Plevna, trecand inot apa Vidului, cu drapelul in frunte. Si in Primul Razboi Mondial au avut loc jertfe pentru apararea drapelului de lupta, ca simbol al datoriei de aparare a pamantului tarii si al onoarei militare. Garda drapelului din Regimentul 83 infanterie "Neagoe Basarab" a infruntat, in octombrie 1916, o patrula calare a armatei germane. Desi i s-a retezat o mana, port-drapelul regimentului a ramas la locul luptei pana in momentul in care ceilalti soldati au sarit in ajutor si au salvat drapelul. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, drapelele unitatilor evidentiate in lupta au fost decorate. Drapelul Romaniei trebuie arborat in mod permanent pe edificiile si in sediile autoritatilor si institutiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al institutiilor de invatamant si cultura, la punctele pentru trecerea frontierei, precum si la aeroporturile cu trafic international. Temporar, drapelul Romaniei se poate arbora cu prilejul zilei nationale a Romaniei si al altor sarbatori nationale, in locurile publice stabilite de autoritatile locale; cu ocazia festivitatilor si ceremoniilor oficiale cu caracter local, national si international, in locurile unde acestea se desfasoara. Drapelul Romaniei poate fi arborat, fara constrangeri, de persoane fizice la domiciliul sau resedinta lor, sau de persoane juridice la sediile acestora. Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul Romaniei numai impreuna cu drapelul national si numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivitati si reuniuni internationale, pe cladiri oficiale si in locuri publice stabilite cu respectarea Legii nr. 75/1994. In acest caz, drapelul Romaniei ocupa locul de onoare, anume in centru, daca numarul drapelelor este impar, sau la dextra drapelului impreuna cu care ocupa centrul, daca numarul drapelelor este par. Drapelul Uniunii Europene se arboreaza alaturi de drapelul Romaniei, la senestra celui din urma. Drapelul de lupta este scos din vitrina la solemnitatea prezentarii sale, la festivitatea depunerii juramantului militar, la paradele trupelor si revistele de front, la predarea sau luarea comenzii unitatii respective, la darea onorurilor militare in cadrul funeraliilor militare, sau in alte ocazii daca se ordona acest lucru. Pavilionul navei trebuie ridicat zilnic la bastonul de la pupa la ora 08:00, iar in zilele de sarbatoare la ora 09:00. In cazul in care nava se afla in miscare, pavilionul ramane arborat permanent la pic la catarg.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera D
