´╗┐

Enciclopedia universala

articole cu litera D - pagina 132

Durere - enciclopedia universala

Durere:  Senzatia neplacuta care se manifesta sub diferite forme (arsura, intepatura, crampa, greutate, intindere etc.) de intensitate si intindere variabile. Durerea este asociata cu leziuni tisulare, reale sau potentiale, sau descrisa ca si cum aceste leziuni exista. Diversitatea durerii si faptul ca ea ar fi intotdeauna subiectiva explica faptul ca e dificil sa se propuna o definitie satisfacatoare. Aceasta notiune acopera, in fapt, o multitudine de experiente distincte, care variaza dupa diferite criterii senzoriale si afective. Unii subiecti descriu o durere in absenta oricarei cauze fiziologice probabile; totusi, este imposibil sa se faca deosebirea intre experienta lor si cea cauzata de o leziune reala. Intelegerea mecanismelor durerii si clasificarea lor sunt, de asemenea, dificil de sesizat. O senzatie dureroasa are drept prim obiect protejarea organismului; ea nu se insera deci in domeniul senzatiilor zise fiziologice, deoarece a suferi nu poate fi considerata o stare normala. Mai mult, aceasta senzatie de alarma fata de o agresiune exterioara sau interioara poate, in a doua etapa, daca nu este usurata, sa se intoarca impotriva insusi organismului, slabindu-l in loc sa-l ajute. O durere intensa poate acapara universul emotional si poate subjuga sistemul nervos, facandu-l incapabil sa indeplineasca o alta activitate. In sfarsit, aprecicrea intensitatii unei dureri este eminamente variabila; ea depinde de structura emotionala a subiectului care sufera, ceea ce face iluzorie orice tentativa de a stabili un etalon pentru intensitatea stimulului dureros si suferinta. Durerea este provocata, de cele mai multe ori, de excitarea receptorilor denumiti in mod obisnuit nociceptori (terminatii nervoase sensibile la stimulii durerosi), care se afla, in principal, in piele si, intr-o mai mica masura, in vase, mucoase, oase si tendoane. Organele interne contin mai putini astfel de receptori. O durere sc defineste dupa sediul ei, dupa tipul ei, difuz sau localizat, dupa intensitatea ei, dupa periodicitatea si caracterul ci: durerea poate fi pulsatila, batanta, zvacnitoare (zvacniturile sunt caracteristice unei inflamatii), ca un fulger (atingere nervoasa), poate avea o natura de crampa (atingere musculara) sau de colica (atingere viscerala) etc. In unele cazuri, durerea este resimtita intr-o alta parte a corpului decat cea in care se afla zona lezata sau traumatizata; atunci se vorbeste de durere iradiata. Un alt tip de durere se refera la membrul fantoma; ea este resimtita de aproximativ 65% dintre amputati. O durere acuta se manifesta cu ocazia unei leziuni tisulare si are ca rol esential prevenirea individului asupra unei disfunetii a organismului sau. Ea este asociata cu palpitatii, cu o crestere a presiunii arteriale, a nivelurilor unor hormoni (cortizol, catecolamine) si a frecventei ventilatiei (miscarea aerului in plamani). O durere cronica este o durere persistenta mai mult de o luna peste timpul obisnuit in cazul unei boli acute, ori dupa timpul socotit dupa ce a survenit o vindecare sau chiar poate fi o durere asociata unei boli cronice. Lupta impotriva durerii reprezinta una dintre prioritatile medicinei. In afara tratamentului cauzei, tratamentul consta, in general, in administrarea de analgezice nenarcotice (aspirina, paracetamol) pentru durerile usoare, de antiinflamatoare nesteroidiene pentru durerile medii. de analgezice narcotice (inrudite cu morfina) pentru durerile mari. Tratamentul durerilor cronice rebele poate, de asemenea, sa faca apel la injectarea locala de opiacee, prin cateter epidural sau intradural pentru maduva si intra-vascular pentru creier, prin intermediul unui rezervor subcutanat, unde este injectat produsul, sau al unei pompe de infuzie reglabila la comanda. Tratamentele nemedica-mentoase precum crioterapia (aplicarea frigului), masaje, acupunctura, electroterapie, chiar interventiile de neurochirurgie care vizeaza intreruperea cailor sensibilitatii (de exemplu, termocoagularea ganglionului lui Gasser in nevralgiile rebele de trigemen) pot fi, de asemenea, folosite. Centre specifice de tratament al durerii au fost create in acesti ultimi ani. Ele cunosc o dezvoltare importanta si se integreaza in sistemul de spitalizare a bolnavului.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera D

Duritatea apei - enciclopedia universala

Duritatea apei:  proprietatea chimica a apei, determinata de continutul de saruri de calciu si de magneziu aflate in solutie sub forma de carbonate, cloruri, sulfati, fosfati, silicate, azotati.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera D

Dutescu, Dan - enciclopedia universala

Dutescu, Dan:  (n. 22 octombrie 1918 - d. 26 septembrie 1992, Bucuresti) traducator, lingvist. A facut parte din organizatia Amicii StatelorUnite (1926-1941; 1945-1947) , alaturi de PetruComarnescu, Dimitrie Gusti, Ion Caraion. Profesor la facultatea de Engleza, Universitatea Bucuresti. Dupa 1989 coordonator al lucrarilor Editurii Teora, specialitatea engleza. A facut o serie impresionanta de dictionare romano- engleze, pentru uzul elevilor si al specialistilor pe domenii. A scris Engleza fara profesor (cu Leon Levitki) , Umor englezesc, a tradus 108 poeti in Romanian Poems, 1982; Rudyard Kipling Cartea junglei; John Elsom Impreuna cu Shakespeare, 1994, postum. Retroversiuni din Ion Alexandru Poems; Ana Blandiana, Maria Banus Demon in Brackets (Demon intre paranteze) , 1994, postum.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera D

Dutu, Alexandru - enciclopedia universala

Dutu, Alexandru:  (n. 2 septembrie 1928, Bucuresti - d. 17 ianuarie 1999, Bucuresti) - comparatist. Absolvent al Facultatii de Litere si Filosofie, ca si al Teologiei, la Bucuresti. Cercetator si apoi director (1963-1997) al Institutului de Studii Sud-Est Europene si profesor la Universitatea Bucuresti. Creatorul scolii romanesti de istoria ideilor si mentalitatilor. A scris studii comparatiste: Ecouri iberice si hispano- americane in Romania, 1959; Shakespeare in Romania, 1964; Coordonate ale culturiiromanesti in secolul al XVIII-lea (1700-1821) , 1968) ; Sinteza si originalitate in cultura romana, (1650-1848) , 1972; Umanistii romani si cultura europeana, 1974, Premiul Academiei; Cultura romana in civilizatia europeana moderna, 1978; Literatura comparata si istoria mentalitatilor, 1982; Ideea de Europa si evolutia constructiei europene, 1999.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera D

« 129 130 131

132

133 »
«

»