´╗┐

Enciclopedia universala

articole cu litera D - pagina 64

Diaree a calatorilor - enciclopedia universala

Diaree a calatorilor:  Diaree de scurta durata survenind in cursul unei calatorii la distanta mare si datorata unei modificari bruste a obiceiurilor alimentare si practic intotdeauna unei infectii microbiene. Diareea calatorilor a devenit foarte frecventa datorita dezvoltarii turismului. Frecventa sa in zona tropicala ar fi favorizata de abuzul de bauturi foarte reci (in climatul cald) si de contextul alimentar. Totusi, cauzele infectioase sunt practic prezente intotdeauna din cauza insuficientei conditiilor de igiena alimentara care favorizeaza dezvoltarea germenilor (shigelle si salmonelle); episoadele de diaree ale voiajorilor sunt cel mai des benigne, dar posibilitatea unei holere nu trebuie sa fie neglijata niciodata, chiar in absenta declararii epidemiei in mod oficial de catre autoritatile sanitare. In general, cateva sfaturi pentru prevenirea majoritatii cazurilor sunt suficiente, indeosebi recomandari stricte privind alimentatia: alimente fierte, fructe decojite, bauturi capsulate sau apa fiarta. Antibioterapia profilactica sistematica nu este deloc recomandata, dar trebuie sa fie utilizata la primele semne digestive.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera D

Diaree a sugarului - enciclopedia universala

Diaree a sugarului:  Emisie acuta sau cronica de scaune mai lichide sau mai frecvente decat in situatia normala la un sugar. Diareea acuta a sugarului. Aceasta emisie de scaune mai lichide sau mai numeroase decat in starea normala este caracterizata printr-un debut brutal. Diareea acuta risca sa provoace o pierdere brusca de apa si de sodiu antrenand o deshidratare acuta a sugarului si, la copilul mai mic de trei luni, o subnutritie prelungind ea insasi diareea in mod cronic. Acest tip de diaree are in cele mai multe cazuri o cauza infectioasa intestinala de origine virala sau uneori microbiana (salmonelle, shigelle, colibacili etc ). Diareea acuta este, mai rar cauzata de un alt fel de infectie (otita, infectie urinara sau alta). Scaunul diareic poate fi verde, ceea ce traduce accelerarea tranzitului intestinal, fara o semnificatie infectioasa deosebita. Diareea lichida si asociata cu vome traduce un sindrom gastrotoxic. In unele cazuri diareea este muco-sangvinolenta si insotita de febra. Deshidratarea sugarului constituie o urgenta; ea se traduce, mai ales la sugarul mic printr-o pierdere in greutate si printr-o usoara depresie a fontanelei. Tratamentul este stabilit in functie de gradul deshidratarii, evaluat, in principal, in functie de pierderea in greutate. Daca acest grad este redus, se propune oprirea oricarui aport de lapte si inlocuirea acestuia prin solutii apoase de clorura de sodiu si zahar. La copiii trecuti de varsta de 6 luni, modificarile dietetice posibile sunt mai variate: consumarea de orez, morcovi, banane, mere, gutui. Dor daca se constata o desidratare severa copilul va fi spitalizat si hranit cu solutii hidroelectrolitice, completate sau nu cu o perfuzie de glucoza si de clorura de sodiu. Antibioticele nu sunt utile decat in caz de diaree mucosangvinolenta sau de diaree consecutiva unei infectii in care exista un risc infectios general. O diaree cu o durata mai mare de 48 de ore, chiar in absenta unei deshidratari, trebuie sa duca la consultarea medicului. Diareea cronica a sugarului. Aceasta diaree se manifesta prin anomalii permanente sau recidivante ale aspectului scaunelor, care sunt prea numeroase si prea moi timp de o perioada indelungata, in mod obisnuit mai mare de patru saptamani. Majoritatea cazurilor de diaree cronica nu antreneaza nici un rasunet asupra curbei de crestere a copilului, care se mentine, de altfel, intr-o stare generala buna. Scaunele au un aspect variabil: lichide, fetide, mucoase, continand alimente nedigerate, si ele dovedesc doar simple manifestari zise "de colon iritabil", fara cauza determinata. Aceste cazuri de diaree necesita masuri dietetice simple, ca un regim sarac in lactoza si in fibre, uneori cu luarea de medicamente. In schimb, cazurile de diaree cronica insotite de o bresa in curba greutatii necesita cautarea afectiunii in cauza: diaree cronica postinfectioasa, intoleranta la proteinele din lapte, intoleranta la gluten, mucoviscidioza. Aceste cazuri cedeaza, in general, dupa un tratament specific.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera D

Diaspora - enciclopedia universala

Diaspora:  Totalitatea comunitatilor evreiesti dispersate in afara Palestinei ca urmare a distrugerii Ierusalimului si alungarii populatiei de Nabucodonosor II, regele Babilonului.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera D

Diaspora romaneasca - enciclopedia universala

Diaspora romaneasca:  termen generic pentru romanii din afara granitelor care constituie comunitati minoritare pe teritoriul altor state. Prin multimea acestor comunitati si numarul ridicat de persoane care le compun, ei constituie vocea unei a doua Romanii", de neignorat pentru standardele culturale ale spiritului romanesc, mai ales in conditiile procesului de globalizare. Pentruca diaspora este chemata, poate la fel de mult ca si cultura romana din interiorul granitelor, saapere identitatea spirituala a romanilor la frontiera cu alte spiritualitati ale planetei.Constituita in epoci istorice diferite, aparuta in state si pe continente diferite, ea apara implicit standardele care au trimis-o in afara granitelor tarii, perpetueaza, poate universuri care nu mai sunt contemporane cu Romania de astazi. Dar nu este mai putin adevarat ca ele exista si sunt parte a culturii, a spiritului si a vocii romanesti in lume. Un scurt invenar este deci necesar. Deoarece sursa noastra este Ministerul roman de Externe, in aceasta inventariere nu este luata in consideratie emigratia romanilor din zonele limitrofe granitelor actuale: Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia si Muntenegru, Bulgaria, Albania, apoi Grecia, Macedonia, Slovenia, Croatia, Slovacia, Cehia. De asemenea, nu sunt luati in calcul cei intrati ilegal in tarile respective si nici cei aflati la a doua sau a treia generatie, adica nascuti acolo. In plus, situatia fiind facuta cu prilejul trecerii intr-un nou mileniu, nu sunt cuprinse in ea fluctuatiile ultimilor 4-5 ani, modificari survenite mai cu deosebire in tarile care primesc la munca cetateni proveniti din alte tari: Canada, Spania, Australia etc. Exista emigratie romaneasca (dintre hotarele Romaniei deci) in Africa, dar inventariata numai in Africa de Sud ca stat, in cele doua Americi, in Australia, in Europa si in Asia (complet neinventariata) . Primul val de emigratie a fost, in timp, cel spre Europa. Atestarile incep cu perioada revolutiei franceze (1789) si continua pana in zilele noastre cu alte tari europene occidentale si central-europene. In Austria sunt in prezent cam 30.000 de etnici proveniti din Romania, dar, in aceasta situatie, nu intra romanii proveniti din Voivodina si Valea Timocului, nici cei proveniti din randul dialectelor sud- dunarene, concentrati mai ales in Carinthia. De asemenea, n-au fost luati in calcul sasii si svabii proveniti din Romania, si nici deplasarile de populatie de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, care nu erau considerate emigratie, ci, pur si sim, plu, deplasari intre granite. De altfel, din aceasta categorie face parte si emigratia romanilor transilvaneni ori din Oltenia in Banatul Sarbesc. Se considera ca in Belgia sunt astazi in jur de4000 de romani, cei mai multi intelectuali ca profesie. In tarilenordice (Danemarca, Finlanda, Norvegia) traiesc cam 3000 de romani (inregistrati oficial si care se declara ca provenind dintre granitele Romaniei) , cam cati in Elvetia. In Franta se declara romani cm 60.000 de persoane, dar numaruzl lor trebuie ca este mai mare, atat din pricina casatoriilor mixte, a ce lor care nu-si declina originea, a celor intrati ilegal, ca si a urmasilor unor romaninascuti pe pamant francez. Nu intra in calcul, evident, pentru nici o tara, cei care-si fac studiile intara respectiva si revin apoi in patrie. In Germania se declara romani cam200.000 de oameni, dar, in plus, exista pesteun milion si jumatate de sasi si svabi. In Italia sunt cam 200.000 de romani, din care doar40% au statut legal. In Olanda sunt cam2000 de romani, in Polonia sunt cam un milion si jumatate, dar majoritatea acestora provin din randul comunitatii poloneze din Romania, constituita si ea in timp, in urma unor evenimente istorice. Tot asa stau lucrurile si in Slovacia, unde exista cam 9000 de persoane provenite din Romania, dar cele mai multe provin din comunitatea slovaca din Romania. In anul 2000 se declarau romani in Spania cam 2000 de oameni, dar lucrurile au evoluat mult din pricina celor plecati la munca in ultimii ani, astfel incat numai la barcelona sunt acum in jur de 2000 de persoane. In Suedia sunt cam 13.000 de romani, dar aceastatasra este tinta de emigratie preferata si pentru romanii din Banatul Sarbesc si de pe Valea Timocului, neinventariati. In Turcia sunt atestati cam o mie de romani, dar nu sunt luati in cosideratie cei proveniti din randurile minoritatii turce din Romania. In Marea Britanie si Irlanda sunt cam 25.000 de romani. In Orientul Apropiatmajoritatea diasporei romanesti este concentrata in Israel. Acolo sunt foarte multi evrei proveniti dinRomania, inclusiv fondatori de asezari ori fondatori ai statului, dar si romani care au facut casatorii mixte. Se declara de origine romana, adica evrei din Romania, cam450.000 de persoane. Numarul romanilor aflati in Iordania si alte tari arabe este neglijabil si se refera, indeosebi, la casatorii mixte. In ce priveste Africa, majoritatea emigratiei romanesti se afla in Africa de Sud, dar, chiar si acolo, se declara in jur de 3000de persoane. N-au fost inventariati romanii din Egipt si alte tari din nordul Africii, desi exista, maiales plecati la munca, multi dintre ei provenind insa din spatiul ex- iugoslav. In Australia sunt cam50.000 de persoane care se declara romani dupa tara de provnienta, dar aici sunt inclusi si cei proveniti din randul minoritatilor din Romania: maghiari, germani, evrei, greci, sarbi, croati s.a. Emigratia spre Americi este atestata din ultmimele decenii ale veacului al XIX-lea, fiind formata din tarani care fugeau din Imperiul Austro-Ungar, deci mai ales din Transilvania, din pricina ca nu aveau drepturi cetatenesti si, in plus, erau colonizati in chiip fortat, mai ales in Voivodina. Ei plecau in America de Nord si canada, cuprinsi de febra aurului ori dornici sa aiba, in sfarsit, propriul lor pamant. Veacul XX a modificat parametrii de referinta ai emigratiei romanesti, oriunde pe planeta, temeiurile politice fiind motivul de baza al plecarii: dupa al doilea razboi mondial pentru cei care nu acceptau oranduirea socialista si rigorile razboiului rece, dupa 1989 ale celor care nu acceptau capitalismul salbatic, adica saracirea masiva a populatiei care nu poate rezista la inegalitatea de venituri si cheltuieli fata de populatii de aceeasi conditie din tari mai bogate. In Canada sunt cam 60.000 de romani, dar ritmul de intrare este cam de3000 de indivizi pe an, dupa stastistici canadiene. In Statele Unite ale Americii se declara de origine romana cam 500.000 de persoane, dar aici, ca si in toate celelalte cazuri, nu sunt luate in consideratie persoanele nascute acolo dar provenite din etnici romani, nici cei intrati ilegal, nici casatoriile mixte, in cazul in care componentii lor nu-si declara originea romaneasca. De asemenea, nu sunt luati in calcul ultimii ani. In America de Sud diaspora romaneasca este concentrata in Argentina si Venezuela, unde traiesc, in fiecare dintre aceste tari, peste 10.000 de romani, printre care trebuie sa enumeram insa si minoritarii proveniti din Romania: evrei, maghiari, germani, greci etc. Toata diaspora romaneasca cuprinde mai mult de jumatate din populatia actuala a Romaniei si la ea trebuie sa adaugam romanii dinafara granitelor, cuprinsi in comunitati compacte in Ungaria, Serbia si Muntenegru, Bulgaria, Albania, Grecia, Croatia, Slovenia, Ucraina, ca si romanii din republica Moldova si pe cei din alte state ale fostei URSS, complet neinventartiati, dar alcatuind mici comunitati compacte, din Siberia pana la Marea Caspica si de la Urali pana la Vladivostok. Ar fi o copilarie sa credem ca aceasta alta Romanie nu da o dimensiune profunda a spiritului romanesc si sa consideram ca numai in Romania se creaza cultura romana. Toate aceste comunitati care ating o adevarata masa critica sunt pastratoare si promotori de identitate romaneasca, ele produc valori si le afirma in lumea din ce in ce mai globalizata a planetei. Sunt atat de multi si atat de specifici, incat modifica imagineape care o avem noi insine despre noi si, mai ales, modifica imaginea pe care restul lumii o are despre noi. Astfel, in Canada exista Federatia Asociatiilor Romanilor din Canada, Asociatia Romanilor Canadieni din Ontario, Societatea Graiul Romanesc din Windsor, Clubul Mihai Eminescu din Regina, Asociatia Sasilor Transilvaneni, Asociatia folclorica Balada din Edmonton, Societatea George Enescu din Montreal, "Campul Romanesc de la Hamilton, in SUA Academia Romano- Americana de Arte si Stiinte (A.R.A.) si Societatea pentru Studii Romanesti (S.R.S.) , care grupeaza membri de elita ai lumii academice din Romania si S.U.A., Uniunea si Liga Societatilor Romane din America, grupand un numar de 32 de societati din 15 state, Congress of Romanian Americams (C.O.R.A.) , infiintata in 1990, ca sa dau numai doua exemple, nenun'rand aici tarile europene, Australia. Toate aceste societati au reviste, edituri, cenacluri, organizeaza manifestari, congrese, festivaluri. In ceea ce priveste activitatea editoriala, intre publicatiile in limba romana, mai importante suntCuvantul Romanesc", revista Miorita", jurnalul TEC Canada", ziarul Pulsul Romanesc", postul de radio Miorita", posturile TV Tele Romanie (Montreal) siTele Romania (Vancouver) . Trebuie insfdarsit sa observam ca suntem o tara care a scos in afara granitelor, in timp si din diverse motive, populatia inca unei Romanii. Iaracest lucru trebuie in sfarsit afirmat raspicat, cu atat mai mult cu cat motivatiile culturale ale acestor excluderi nu lipsesc. Iata personalitati romanesti si ma refer aici strict la domeniul literaturii si al lingvisticii - ale diasporei care s-au facut remarcate in diverse alte tari cu mult mai bine si in mai mare masura decat ar fi reusit in mediul de acasa: Maria Manoliu Manea, Virgil Nemoianu, Matei Calinescu, Steven Bonica, Ioan Petru Culianu, Dorin Tudoran Stefan Minovici, Radu Murgescu, Radu Florescu, George Ursu (SUA) , Mihai Nasta (Belgia) , Pascal Rutta, Alexandru Safran (Elvetia) , Panait Istrati, Martha Bibescu, Anna de Noailles, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Tristan Tzara, Benjamin Fondane, George Nasturel, Petru Dumitriu, Neagu Djuvara, Dumitru Tepeneag, Paul Goma, George Banu , Monica Lovinescu (Franta) , Eugeniu Coseriu, Pavel Chihaia, Alexandru Augustin Bidian, Octavian Barlea, Paul Celan, Marian Popa (Germania) , Marcu Beza, Eugen Lozovan (Marea Britanie) , Bianca Valota-Cavalotti, Sorin Stati, Alexandru Niculescu (Italia) , Vintila Horia, Alexandru Cioranescu, George Uscatescu (Spania) , Ion Milos, Gabriela Melinescu (Suedia) , Anamaria Beligan (Australia) , Florin Hategan, Dan Fornade (Canada) s.a. Si nu- i iau deloc in consideratie pe cei plecati in conditiile liberalizarii de dupa1989, care s- au impus in tara abia dupa ce au fost recunoscuti in strainatate. Cazul Magdei Carneci, Paul Goma, ori al Mariei Banus, Ninei Cassian, Darie Novaceanu sunt poate dintre cele mai pregnante, dar, nici pe departe, singulare.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera D

« 61 62 63

64

65 66 67 »
«

»