Epilepsie - enciclopedia universala
Epilepsie: Afectiune caracterizata prin repetarea cronica a descarcarilor (activari bruste) celulelor nervoase ale cortexului cerebral. Orice persoana poate face o data in viata o criza de epilepsie, numita si criza comitiala. Atunci este vorba de o activare exagerata si trecatoare a unei zone corticale. Nu se vorbeste de epilepsie, ori de boala epileptica, decat in cazurile in care crizele se manifesta in decurs de luni sau ani. Epilepsiile fara cauza sunt denumite epilepsii primare idiopatice; altele, provocate mai ales de o tumora cerebrala sau de o agresiune cerebrala de origine toxica (luarea anumitor antidepresoare, neuroleptice), metabolica (hipoglicemie) sau infectioasa (encefalita), se numesc secundare. Epilepsiile generalizate. Aceste activari bruste ale celulelor cortexului cerebral sunt reprezentate, in principal, de forma majora (grand mal) si cea minora (petit mal). Forma majora se caracterizeaza printr-o pierdere totala a starii de constienta si prin convulsii durand intre cinci si zece minute Dupa un debut foarte brusc, semnalat printr-un strigat, apoi printr-o cadere adesea traumatizanta, criza se desfasoara in trei faze: faza tonica, marcata printr-o contractie intensa a intregului corp si adesea prin muscarea limbii; faza clonica, corespunzand convulsiilor, secusclor bruste si generalizate; faza rezolutiva, caracterizata printr-o respiratie zgomotoasa, uneori cu pierderea urinei. Bolnavul nu-si aminteste nimic din timpul crizei atunci cand aceasta s-a incheiat. Forma minora, cea mai frecventa, numita absenta, debuteaza, in general, la varste cuprinse intre 4 si 6 ani si dispare la pubertate. Tanarul bolnav isi pierde brusc starea de constienta pe durata catorva secunde, nu se misca, nu raspunde la intrebari, iar privirea ii devine fixa. Nu are loc o cadere, iar criza poate trece total neobservata. Alte epilepsii generalizate sc intalnesc in encefalopatiile epileptice ale copilului mic, boli in care o epilepsie este asociata cu o intarziere mintala. Epilepsiile partiale. Aceste activari brutale ale celulelor unei regiuni a cortexului cerebral se numesc simple daca nu au loc tulburari de cunostinta: ele cuprind atunci manifestari motorii (convulsii limitate la o regiune, de exemplu bratul), senzitive (furnicaturi), senzoriale (halucinatii). Epilepsiile complexe, traducandu-se printr-o alterare a constientei se manifesta printr-o activitate psihomotorie care poate fi simpla (miscari de masticatie, bataie din picior) sau mai complexa (fuga), si de care subiectul nu-si da seama; de asemenea, se pot observa sindroame psihice (senzatie neplacuta si intensa de bizarerie, de deja-vazut, de deja-trait). Diagnosticarea epilepsiei face apel la electroencefalografie. Scanografia cerebrala si imageria prin rezonanta magnetica (IRM.) permit uneori sa se depisteze cauza bolii. Tratamentul unei crize de grand mal consta mai intai in masuri de protectie (alungirea bolnavului in pozitia laterala de securitate, punerea unei canule) si daca este necesar o injectie intramusculara cu benzodiazepina. Tratamentul de fond consta in luarea de medicamente antiepileptice pentru evitarea recidivarii crizelor. Epilepsiile secundare nu dispar intotdeauna cu tratarea cauzei lor. Este dificil sa se stabileasca un prognostic general pentru epilepsie, acesta depinzand de existenta sau nu a unei cauze (in particular, tumora cerebrala la adult), de frecventa crizelor si de tipul lor. Totusi, majoritatea epilepticilor sufera de o boala bine controlata prin anti-epileptice si pot duce o viata practic normala. Aceasta calitate a vietii este obtinuta cu pretul urmarii regulate a tratamentului, care uneori trebuie sa fie facut toata viata. Speranta de viata nu este nicicum micsorata de catre aceasta boala. Epilepsia are totusi rasunet asupra vietii private si profesionale a pacientilor. Ei trebuie, in fapt, sa respecte o anumita igiena a vietii: ore de somn suficiente si regulate, evitarea consumului regulat de bauturi alcoolice. Doar pacientii care au o epilepsie fotosensibila (care survine in timpul unei stimulari luminoase intermitente) trebuie sa-si ia precautii cand privesc la televizor, cand lucreaza pe ordinator sau cand practica jocuri video: camera suficient de bine luminata, respectarea unei distante suficiente intre ecran si pacient. In toate cazurile trebuie excluse activitatile sportive in care o criza poate pune in pericol viata subiectului: plonjare submarina, alpinism, sporturi aeriene. Scaldatul in apa de mica adancime poate fi autorizat daca e vorba de crize bine controlate, cu conditia ca pacientul sa fie insotit. In plus, unele profesii nu sunt recomandate sau sunt interzise: sofer pe vehicul greu sau de vehicul de transport in comun, personal navigant al companiilor aeriene, profesiuni in care lucrul la inaltime este frecvent etc. In sfarsit, copilul epileptic are adesea dificultati scolare, ale caror cauze sunt multiple: tulburari de atentie legate de tratament, absenteism din cauza crizelor, tulburari de caracter.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera E
