Glanda salivara - enciclopedia universala
Glanda salivara: Organ constituit dintr-o multitudine de celule specializate a caror functie este aceea de a secreta saliva si de a o elibera in cavitatea bucala. Glandele salivare sunt glande exocrine (care isi varsa secretiile spre exteriorul corpului), care cuprind doua glande parotide, doua glande submaxilare, o glanda sublinguala. Glandele parotide, situate in spatele ramurii urcatoare a maxilarului inferior, sunt cele mai voluminoase dintre glandele salivare. Traversate de nervul facial, ele arunca saliva in canalul lui Stenon (sau Stensen), care se deschide pe fata interna a obrazului, in fata primului molar superior; oreionul provoaca o crestere in volum a glandelor parotide, care devin vizibile si palpabile; - adenomul polimorf este o tumora benigna a parotidei, care creste in volum pana cand deformeaza fata; tratamentul consta in scoaterea pe calc chirurgicala a intregii glande, interventie delicata deoarece necesita respectarea nervului facial si a ramurii sale; sindromul lui Gougerot-Sjcigren poate de asemenea sa provoace o crestere in volum a parotidei. Glandele submaxilare, situate in planseul bucal, arunca saliva in canalul lui Wharton, care se deschide sub limba in fata incisivilor inferiori; litiaza canalului lui Wharton consta in formarea unui calcul, prin precipitarea sarurilor de calciu, care obstrueaza canalul. In cursul mesei, glanda atinsa este stimulata dar nu poate arunca saliva, ceea ce provoaca umflarea ei si o durere, simptomele disparand intre mese. Se intampla ca acest calcul sa fie expulzat spontan, dar se poate si sa fie nevoie de a fi indepartat pe cale chirurgicala. Glanda sublinguala este o glanda mediana, localizata in planseul bucal, cuprinzand doua canale.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera G
Glanda sebacee - enciclopedia universala
Glanda sebacee: Glanda anexa a epidermului, care secreta sebum. Glandele sebacee sunt prezente pe toata suprafata pielii, cu exceptia palmelor si plantelor, dar ele sunt mai abundente in unele regiuni: fata, spate, pielea capului. Secretia de sebum este activata de catre hormonii androgeni (testosteron). O mai influenteaza si alti factori: varsta (cu un mic varf inaintea varstei de 3 luni si cu un altul, mai mare, la pubertate), "degresarea" excesiva a pielii cu produse cosmetice, hormonii medicamentosi de tip estrogen sau progestativ (activare sau inhibare), afectiunile neurologice (boala lui Parkison). Cresterea patologica a secretiei de sebum este seboreea.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera G
Glanda suprarenala - enciclopedia universala
Glanda suprarenala: Glanda endocrina situata la polul superior al fiecaruia dintre cei doi rinichi. De culoare galben deschis, cantarind aproximativ 5 grame, cele doua glande suprarenale sunt formate fiecare din doua parti: corticosuprarenala si medulosuprarenala. Glanda corticosuprarenala (partea periferica a suprarenalei) este formata din trei straturi, fiecare din el specializat in sinteza anumitor hormoni steroizi. Zona glomerulara fabrica aldosteron, zona fasciculata, cortizol, iar zona reti-culata, androgeni (delta-4-androstenedion, dehidroepiandro-steron. ori DHA, si testosteron). Secretia corticosuprarenalei depinde global de corticotrofina hipofizara, cu exceptia zonei glomerulare, care se afla sub controlul sistemului renina-angiotensina (enzime renale). Glanda medulosuprarenala (partea centrala a suprarenalei) este formata din celule care produc catecolaminele (neurotransmitatori), in principal adrenalina. Secretia medulosuprarenalei depinde de sistemul nervos autonom. Un echipament enzimatic incomplet al corticosuprarenalei (deficit in 21-hidroxilaza sau in 11-hidroxilaza) se manifesta printr-un bloc enzimatic supra-renalian care antreneaza o hiperplazie (cresterea cantitativa a tesutului suprarenalian), responsabil la femeie de o sterilitate si de un hirsutism (pilozitate exagerata). Insuficienta suprarenaliana cronica, ori boala lui Addison, este de origine autoimuna sau consecutiva unei tuberculoze. Tumorile benigne pot cauza o productie excesiva a unuia sau a mai multor steroizi. de cele mai multe ori cortizolul (sindromul lui Cushing), dar si aldosteronul (sindromul lui Conn). Tumorile medulosuprarenalei (feocromocitoamele) provoaca o hipersecretie de catecolamine, responsabile de accesul de hipertensiune arteriala. In sfarsit, tumorile maligne ale glandei suprarenale sunt foarte rare, insa cu prognostic nefavorabil in pofida tratamentului chirurgical.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera G
Glanda tiroida - enciclopedia universala
Glanda tiroida: Glanda endocrina situata la baza fetei anterioare a gatului, responsabila de sinteza si secretia hormonilor tiroidieni, sub controlul hipofizei. Glanda tiroida este un organ de volum mic, cantarind mai putin de 30 grame in stare normala. Ea are forma unui fluture ale carui cele doua aripi, lobii, simetrici lateral, sunt situati lipiti de inelele traheei si legati in fata printr-un istm. Tiroida este un organ foarte superficial, usor accesibil inspectarii si palparii. Tiroida este bogat vascularizata si se compune din doua tipuri de celule: celulele C, care secreta calci-tonina (hormonul care micsoreaza nivelul calciului), si celulele tiroidiene, cele mai numeroase, care se grupeaza in vezicule. Acestea capteaza iodul circulant in sange si il transforma in prehormon tiroidian, pe care il stocheaza in vezicule. Atunci cand la tiroida ajunge o stimulare cu tireostimulina hipofizara (TSH), veziculele elibereaza o parte a stocului lor hormonal sub forma de triiodotironina, ori T3 (aproximativ 20%), si de tiroxina, ori T4 (aproximativ 80%). Tiroida poate creste in volum si poate forma o gusa care cuprinde unul sau mai multi noduli. In plus, tiroida poate prezenta un defect de functionare (hipotiroidie) sau un exces de functionare (hipertiroidie).
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera G
