´╗┐

Enciclopedia universala

articole cu litera G - pagina 76

Gusa - enciclopedia universala

Gusa:  Crestere in volum, adesea vizibila, a glandei tiroide. Gusa este o afectiune extrem de frecventa: 800 milioane de persoane sunt afectate in lumea intreaga. Aceasta boala este adesea familiala. Mai multe tipuri de anomalii pot favoriza aparitia unei guse. Un deficit in iod, constituent obligatoriu al hormonilor tiroidieni, antreneaza o gusa prin carenta iodata. Sintetizarea hormonilor tiroidieni se poate face, de asemenea, in mod perfect, ca urmare a unui deficit enzimatic congenital. Unele boli tiroidiene mai rare provoaca, de asemenea, gusa: boala lui Basedow, tiroidita lui Hashimoto, precum si alte tiroidite. O gusa se manifesta printr-o umflare a regiunii anterioare a gatului. Diagnosticul se pune pa baza palparii gatului. Se cauta mai ales semnele unei compresii a organelor din jur, adica odisfagie (jena la deglutitie), o disfonie (modificare a vocii) sau o dispnee (jena respiratorie). Se studiaza uneori gusa prin ecografie cervicala care vizualizeaza lobii tiroidieni si nodulii, precizand marimea si aspectul lor, lichidian (chist) sau solid. Poate sa se dovedeasca necesara o scinti-grafie tiroidiana pentru a studia functionarea glandei. Un studiu citologic al nodulilor prin citopunctie (aspiratie cu ajutorul unui ac foarte fin) este realizat uneori. In sfarsit, dozarea hormonilor tiroidieni pune in evidenta o eventuala crestere sau diminuare a acestora. De la sine, gusa poate ramane de dimensiuni mici sau poate creste in mod regulat si poate antrena semne compresive. O gusa mai poate deveni si toxica (secretand hormoni tiroidieni in mod excesiv), si poate antrena o hipertiroidie. Tratamentul este propus in functie de aceasta evolutie si de cauza gusei: aport de iod exogen in caz de carenta, administrare de hormoni tiroidieni in caz de sinteza deficienta a acestora sau ablatie (tiroidectomie) partiala in cazul unei boli tiroidiene.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera G

Gust - enciclopedia universala

Gust:  Unul dintre cele cinci simturi, dand informatii cu privire la savoarea si compozitia alimentelor. Senzatiile gustative isi au originea in mugurii gustativi, receptorii senzoriali raspanditi in mucoasa limbii, in cea a valului palatin si in peretii laterali si posteriori ai gatlejului. Exista patru feluri de muguri ai gustului, sensibili la patru tipuri fundamentale de savoare - dulce, sarat, acid, amar - din a caror amestecare rezulta orice savoare. Gustul rezulta, de fapt, din conjunctia stimulatiilor senzoriale provenind de la sistemul gustativ si olfactiv: la expiratie, o parte a particulelor ingerate sunt expulzate pe cale nazala si stimuleaza receptorii olfactivi prin componentele lor odorante. Ageuzia (pierderea gustului) poate fi consecutiva unei pierderi a mirosului, unei boli bucale (infectie, cancer) sau hormonale (hipotiroidie, diabet). Ea influenteaza comportamentul alimentar, uneori si psihicul, pana la provocarea unei depresiuni.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera G

Gusterul (Lacerta viridis) - enciclopedia universala

Gusterul (Lacerta viridis):  Este una din cele mai frumoase vietati care traiesc la noi in tara. Mai este numita si soparla de smarald iar daca ne uitam la imagini ne dam seama imediat si de ce. Ca orice reptila, gusterul este un mare iubitor de soare care ii asigura energia necesara. Din acest motiv aceste soparle sunt prezente in numar mai mare in partea de sud a tarii si mai ales in Dobrogea. Gusterul este cea mai mare soparla intalnita la noi in tara. Poate ajunge la o lungime de 40 cm din care mai mult de jumatate este reprezentata de coada. Aceasta din urma ajuta gusterul si inpotriva pradatorilor. Atunci cand este atacat si nu poate scapa cu fuga, isi desprinde coada sau bucati din ea cu care reuseste sa pacaleasca pradatorii si astefel castiga timp suficient pentru a se adaposti. Ulterior coada se va regenera. Culoarea generala a gusterului este verde stralucitor cu nuante galbene. Coada este castanie iar pe obraji si pe gusa este de un albastru azur. Insectele formeaza hrana lor de baza dar nu se dau inapoi si de la alte specii de soparle mai mici. Inmultirea este realizata prin depunerea la adapost a unor oua mici si cu coaja subtire. Parintii nu au grija de cuib si nici de pui. Iarna hiberneaza in scorburi sau in crapaturile stanc

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera G

Gusti, Dimitrie - enciclopedia universala

Gusti, Dimitrie:  (n. 1880 - d. 1955) sociolog, etnograf. A fost profesor la Universitatile din Iasi si Bucuresti, ministru al invatamantului (1932 - 1933) , membru al Academiei Romane din 1919 si apoi presedinte al ei (1944 - 1946) , membru al mai multor academii, societati si institute de sociologie de peste hotare. Este fondatorul Scolii sociologice (monografice) de la Bucuresti. A initiat si indrumat actiunea de cercetare monografica a satelor din Romania (1925-1948) . A obtinutlegiferarea serviciului social (1939) , prin care se institutionaliza, pentru prima oara in lume, cercetarea sociologica, imbinata cu actiunea sociala practica si cu pedagogia sociala. A fondat si condus Asociatia pentru stiinta si reforma sociala (1919 - 1921) , Institutul Social Roman (1921 -1939, 1944-1948) , Institutul de stiinte sociale al Romaniei (1939-1944) , Consiliul national de cercetari stiintifice (1947-1948) . A creat, impreuna cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl si G. Focsa, Muzeul Satului (1936) . A infiintat si a condus revistele Arhiva pentru stiinta si reforma sociala (1919 - 1943) , Sociologie romaneasca (1936 - 1944) s.a. Opere principale: Egoismus und Altruismus, 1904; Die soziologischen Betrehungen in der neuen Ethik, 1908; Cosmologia elena, 1929; Sociologia militans, vol. I, 1935; vol. I si II, 1946; Cunoastere si actiune in serviciul natiunii, 2 vol., 1939; Problema sociologiei, 1940; La science de la realite sociale, 1941.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera G

« 73 74 75

76

77 »
«

»