´╗┐

Enciclopedia universala

articole cu litera I - pagina 36

Infarct - enciclopedia universala

Infarct:  Necroza (moarte tisulara) care survine intr-o regiune a unui organ si este legata de o oprire brusca a circulatiei sangvine arteriale.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera I

Infarct cerebral - enciclopedia universala

Infarct cerebral:  Necroza a unei parti mai mult sau mai putin importante a encefalului, legata de obstructia uneia din arterele care il iriga. Infarctul cerebral este forma cea mai grava a ischemiei cerebrale (micsorarea aporturilor sangvine arteriale la creier). Cauza cea mai frecvent constatata este o tromboza (obstructia cu un cheag sau trombus), favorizata de prezenta, in interiorul arterei, a unei placi de aterom (depunere de colesterol). O a doua cauza este embolia, migrarea unui fragment de trombus sau a unei placi de aterom situate in amonte, pe o artera (carotida sau aorta toracica) sau in inima. Acestea depind de teritoriul cerebral al necrozei, deci de artera implicata. Constructia unei ramuri a carotidei interne provoaca o hemiplegie, uneori o afazie (tulburare de vorbire). Obstructia unei ramuri a trunchiului bazilar (artera nascuta din reunirea a doua artere vertebrale, destinata partii posterioare a cerebelului) provoaca fie tulburari vizuale complexe (pierderea unei parti a campului vizual, tulburarea recunoasterii vizuale), fie un sindrom altern (hemiplegia uneia din parti, paralizia fetei de pe cealalta parte) sau un sindrom cerebelos si vestibular (tulburari ale coordonarii miscarilor, vertije). Diagnosticul se pune pe baza unei examinari scaner. Tratamentul, in faza acuta, este indeosebi cel al simptomelor: el vizeaza mentinerea functiilor vitale, evitarea extinderii leziunilor si complicatiilor legate de imobilizarea la pat. Pe termen lung, medicamentele anticoagulante sau antiagregante evita recidivele. Evolutia se face in mod obisnuit spre o recuperare treptata a deficitului sau deficitelor neurologice (motricitate, limbaj); recuperarea este ajutata prin adaptarea ei la fiecare caz.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera I

Infarct mezenteric - enciclopedia universala

Infarct mezenteric:  Necroza a intestinului consecutiva unei obstructii vasculare. Infarctul mezenteric poate fi arterial (embolie, tromboza a unei artere) sau venos (tromboza a unei vene). Simptomele sunt: dureri abdominale violente, varsaturi, uneori diaree si stare de soc. Diagnosticul se bazeaza indeosebi pe rezultatele examenelor radiologice (arteriografie). Tratamentul e. ste chirurgical: rezectia segmentelor de intestin necrozate, restabilirea permeabilitatii arteriale. Spitalizarea intr-un serviciu de reanimare chirurgicala este indispensabila. Prognosticul, relativ sever, depinde de vechimca si importanta infarctului.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera I

Infarct miocardic - enciclopedia universala

Infarct miocardic:  Necroza a unei parti mai mult sau mai putin importante de miocard (muschiul cardiac), consecutiva unei obstruari bruste a unei artere coronare. In cursul infarctului miocardic, irigarea inimii nu se mai face; lipsite de sange si de oxigen, celulele miocardului mor, eliberand enzimele lor cardiace care distrug tesutul inconjurator. Barbatii sunt cel putin de doua ori mai frecvent afectati decat femeile, adesea inaintea varstei de 60 de ani. Obstructia arterei coronare este aproape intotdeauna consecinta formarii unui trombus (cheag) pe o placa de aterom, constituita din depuneri de colesterol, pe peretele arterial intern. Aceasta afectiune survine cel mai des la pacientii care prezinta factori de risc ca tabagismul, hipertensiunea arteriala, nivelul de colesterol mai mare de 3, 40 grame la litru, diabetul, sedentarismul, surmenajul profesional. In aproximativ jumatate din cazuri, infarctul miocardic se produce dupa o perioada mai mult sau mai putin lunga in timpul careia subiectul sufera de angina pectorala (angor), crize dureroase survenind fie la mers, in particular pe frig si pe vant, fie in repaus, de preferinta noaptea. Aceste dureri (senzatii de strangere, de arsuri, uneori de strivire) sunt resimtite in spatele sternului si pot iradia in bratul stang, spre falca, uneori in spate; ele dispar in doua sau trei minute. In jumatate din cazuri, infarctul este inaugural, adica nu este precedat de nici o manifestare dureroasa care sa permita prevederea aparitiei lui. Infarctul se manifesta printr-o durere violenta de acelasi tip ca cea de angor, dar de obicei mai intensa si mai lunga (de mai mult de 30 minute pana la cateva ore). Ea iradiaza adesea mai amplu in ambele brate, in falca si in spate. In unele cazuri, durerea se asociaza cu o crestere a tensiunii arteriale, urmata de scaderea ei persistenta. In rastimp de 24 pana la 36 de orc apare o febra de intensitate medie care scade treptat. Unele infarcte, denumite "nerecunoscute" sau "ambulatorii", nu se manifesta prin nici un semn clinic; elc nu sunt detectate decat accidental, cu ocazia unei electrocardiograme. Acesta poate fi pus inca de la primele ore prin doua examene complementare: pe de o parte dozarea, in sange, a enzimelor cardiace, care pun in evidenta o crestere a creatinkinazei, enzima eliberata de catrc celulele miocardului atunci cand ele sunt distruse; pe de alta parte electrocardiograma, care arata semnele unei suferinte acute a miocardului (undele Q de necroza) in cursul opririi fluxului sangvin intr-una din arterele coronare. Acesta a progresat considerabil in decursul ultimilor cincisprezece ani. De indata ce se suspecteaza un infarct, pacientul trebuie sa fie spitalizat de urgenta, pus sub supravegherea electrocardiografica permanenta si supus unui tratament trombolitic (injectarea unei substante care sa vizeze distrugerea cheagului, ca streptokinaza si urokinaza); de asemenea, i se administreaza trinitrina, care exercita un efect vasodilatator asupra arterelor coronare. Alte medicamente (betablocante, aspirina, heparina) sunt asociate in continuare cu scopul de a micsora necesitatile in oxigen ale muschiului cardiac si de a preveni o recidiva prin formarea unui nou cheag. Astazi se insista pe precocitatea tratamentului initial trombolitic, care poate fi inceput la domicliul pacientului sau in ambulanta specializata in ingrijiri de urgenta mobile. In paralel, o radiografie a arterelor coronare (coronarografie) permite sa se decida asupra unei eventuale dez-obstructii a arterei astupate. Aceasta se realizeaza prin angioplastie transcutanata: o sonda cu balonas este introdusa prin piele apoi este impinsa in circulatia arteriala pana la coronara, care e. ste dilatata prin umflarea balonasului. Coronarografia prezinta in plus avantajul de a permite un bilant al leziunilor; daca ea a dezvaluit leziuni multiple (mai multe artere ingustate), poate fi propus un pontaj aorto-coronarian; acesta consta in grefarea unui fragment de vena sau de artera intre aorta si artera coronara, in aval de obstructie. O spitalizare pentru infarct se intinde, in functie de gravitatea accidentului vascular, pe o perioada de una sau doua saptamani aproximativ. Ea poate fi urmata de o sedere la o casa de odihna. Reluarea activitatii este de cele mai multe ori posibila intr-un interval de la 6 saptamani (pentru un infarct mic) pana la 3 luni dupa infarct. Evolutiea depinde in cea mai mare masura de intinderea infarctului; poate surveni o moarte subita mai ales in primele ore care urmeaza crizei, ceea ce justifica o spitalizare pe cat de rapida posibil. Uneori apar complicatii chiar din timpul primelor zile: insuficienta cardiaca, ruptura unuia din cei doi stalpi ai valvulei mitrale sau, mult mai rar, perforarea peretelui cardiac necrozat. Prevenirea infarctului de miocard consta, in principal, in suprimarea factorilor de risc: incetarea fumatului, tratarea hipertensiunii arteriale, a diabetului sau a hipercolesterolemiei. Ea mai presupune si tratarea imediata a oricarui angor; un angor zis "instabil", adica unul care se manifesta prin dureri frecvente si persistente, constituie o amenintare serioasa de infarct si necesita o coronarografie, care va permite realizarea bilantului necesar.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera I

« 33 34 35

36

37 38 39 »
«

»