´╗┐

Enciclopedia universala

articole cu litera I - pagina 51

Institutul de Lingvistica al Academiei de Stiinte a Moldovei - enciclopedia universala

Institutul de Lingvistica al Academiei de Stiinte a Moldovei:  (din 1991) - creat dupa introducerea, in 1989, a alfabetului latin in locul celui slav prin reorganizarea fostului Institut de Limba si Literatura. Cercetarile vizeaza urmatoarele domenii: gramatica limbii romane; vocabularul limbii romane contemporane; evolutia istorica a limbii romane si contactele ei cu alte limbi; originea, formarea si evolutia numelor proprii; stratificarea dialectala a limbii romane etc. Cercetatorii Institutului au publicat lucrari precum: Normele ortografiei, ortoepiei si punctuatiei limbii romane, 1990; Gramatica uzuala a limbii romane, 2000; Dictionarul explicativ uzual al limbii romane, 2000; Dictionarul ortografic al limbii romane, 2001; Dictionarul explicativ pentru elevi, 2003.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera I

Insuficienta aortica - enciclopedia universala

Insuficienta aortica:  Defect de inchidere a valvulei aortice in diastola. care se traduce printr-un reflux de sange in aorta spre ventriculul stang. Acestea sunt multiple. Insuficienta aortica poate fi consecutiva unui reumatism articular acut: foarte frecvent in tarile in curs de dezvoltare, acesta tinde sa apara mai rar in tarile industrializate. Printre alte cauze, se retin endocardita bacteriana (infectie microbiana ce afecteaza direct valvula), disectia aortica (sangele patrunde in mod anormal in grosimea peretului aortic, pe care-l separa in doua straturi), anevrismui aortei initiale. Insuficienta aortica poate sa nu cauzeze nici un simptom: uneori, in cursul unui examen medical de rutina, medicul aude un suflu diastolic (zgomot anormal perceput in timpul diastolei, in cursul fazei de relaxare, dupa al 2-lea zgomot) putin intens, la inima, putin in stanga sternului. Inima compenseaza refluxul de sange in ventriculul stang muncind mai putin. Ea se hipertrofiaza si se dilata progresiv, dar, atunci cand capacitatile ei de adaptare sunt depasite, forta ei contractila se micsoreaza si apar semnele insuficientei cardiace stangi. Atunci cand insuficienta aortica este minima sau moderata si fara simptome, nu este necesar nici un tratament. O simpla supraveghere cardiologica sc impune. Bolnavul trebuie sa urmeze un regim hiposodat (fara sare sau cu cantitate mica de sare), sa diminueze eforturile fizice, sa aiba un ritm de viata mai ordonat. Atunci cand insuficienta aortica este importanta, prezentand simptome sau dovedindu-se evolutiva, tratamentul impune o inlocuire a partii deficientc a aortei printr-o valva mecanica sau o proteza.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera I

Insuficienta arteriala mezenterica - enciclopedia universala

Insuficienta arteriala mezenterica:  Deficit al aportului sangvin in arterele celiaca si mczcnterice care iriga intestinul subtire si colonul (intestinul gros). Insuficienta arteriala mczenterica, putin frecventa, esentialmente este consecinta prezentei placilor de aterom pe peretii arterelor. In intestinul subtire, insuficienta arteriala se manifesta printr-un angor abdominal (dureri intense survenind in cursul digestiei). Tratamentul consta intr-o restabilire chirurgicala a calibrului vascular prin angioplastie sau prin interventie directa pe artera. In colon, insuficienta vasculara se manifesta prin dureri abdominale insotite de diaree cu sange. Ea evolueaza, in general, favorabil sub tratament, dar necesita uneori o interventie de urgenta (rezectie chirurgicala a segmentului atins).

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera I

Insuficienta cardiaca - enciclopedia universala

Insuficienta cardiaca:  Incapacitate a inimii de a-si asuma functia de pompare si de propulsare a sangelui. Insuficienta cardiaca este complicatia unei boli cardiace. Ea poate afecta inima stanga, inima dreapta sau ambele. Insuficienta cardiaca (sau ventriculara) stanga poate fi consecutiva unei hipertensiuni arteriale, unei atingeri vasculare (ingustarea sau insuficienta aortica sau mitrala), unei boli cardiace congenitale precum coarctatia aortica (stramtarea istmului aortei), unei cardiopatii ischemice (diminuarea sau oprirea circulatiei sangvine in una sau mai multe artere ale inimii), unei miocardiopatii (boala a muschiului cardiac). O tulburare a ritmului, o anemie serioasa, o hipertiroidie pot, de asemenea, sa favorizeze aparitia unei insuficiente cardiac. Insuficienta cardiaca stanga comporta o hipertensiune si o staza de sange in plamani (edem pulmonar), responsabila de o jena respiratorie, uneori intensa, la efort apoi si in repaus. Insuficienta cardiaca (sau ventriculara) dreapta este de cele mai multe ori consecutiva unei hipertensiuni arteriale pulmonare (cresterea presiunii in arterele pulmonare), cauzata Ia randul ei de o afectiune pulmonara (bronsita cronica cu emfizem, embolie pulmonara). Ea mai poate fi datorata unei cardiopatii congenitale (comunicare interventriculara sau interauriculara, stenoza pulmonara). O insuficienta ventriculara stanga poate sa se complice cu o insuficienta ventriculara dreapta si astfel poate crea o insuficienta cardiaca globala. Oboseala este un semn frecvent al insuficientei cardiace. Insuficienta cardiaca stanga provoaca o jena respiratorie (dispnee). La inceput aceasta jena se observa doar in timpul sau dupa exercitiul fizic (dispnee de efort), apoi ea se intensifica si sfarseste prin a persista chiar si in repaus. Pentru a respira mai bine, bolnavul doarme in pozitie sezand in pat (dispnee de decubit). El poate sa se trezeasca noaptea din cauza unei crize de edem pulmonar acut (inundare brusca a alveolelor si a tesutului pulmonar de catre plasma sangvina) cu jena respiratorie acuta, respiratie zgomotoasa, transpiratii si expectoratie cu spuma. Aceasta criza necesita un tratament de urgenta. Insuficienta cardiaca dreapta creeaza o hipertensiune in sistemul venos, responsabila de o dilatare a venelor jugulare la gat, de o crestere a volumului ficatului (ficat cardiac), de edeme ale gleznelor si gambelor, uneori de o jena abdominala si tulburari digestive. Tratamentul este cel al simptomelor si, daca este posibil, cel al cauzei. El cuprinde odihna la pat in pozitie sezanda si respectarea stricta a unui regim alimentar sarac in sare. Bolnavul primeste diuretice, destinate sa usureze organismul de excesul sau de apa si de sare si care diminueaza volumul de sange circulant. In unele cazuri, sunt administrate vasodilatatoarele (facilitand travaliul inimii) sau digitalicele (tonicardiace) si ele antreneaza o ameliorare neta in cateva ore. O data controlata insuficienta cardiaca, trebuie atacata cauza ei. O boala valvulara poate fi corectata chirurgical, o cardiopatie ischemica poate fi tratata prin pontaj aorto-coronarian sau prin angioplastie coronariana transcutanata. Numeroase alte cauze sunt, de asemenea, accesibile tratamentului: hipertensiunea arteriala si aritmiile sunt tratate cu medicamente, in timp ce comunicatiile interauriculare si interventriculare sunt inchise printr-o interventie chirurgicala pe cord deschis. Prevenirea este, de asemenea, esentiala si consta in supravegherea oricarei boli de inima inaintea aparitiei insuficientei cardiace si in aplicarea unui tratament al primelor stadii ale acesteia. Totusi, atunci cand insuficienta cardiaca este consecutiva unei afectiuni a miocardului (muschiul cardiac) care evolueaza de multa vreme (o miocardopatie, in principal) sau unei boli pulmonare cronice, prognosticul este, in general, mai putin favorabil.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera I

« 48 49 50

51

52 53 54 »
«

»