Invatamantul - enciclopedia universala
Invatamantul: Prima informatie despre existenta unei scoli cu limba de predare romana (la Scheii Brasovului) dateaza din secolul al XV-lea. In veacul al XVII-lea au existat la Iasi, apoi la Bucuresti, academiile", care erau forme organizate deinvatamant, dar limba de predare era de obicei greaca, chiar latina, slavona. Abia in secolul al XVIII-lea se poate vorbi despre un invatamant organizat in limba roman. S-a inaugurat Academia de studii din Bucuresti. Secolul al XIX-lea debuteaza prin organizarea sistematica a invatamantului de toate gradele in limba romana. Apare prima legislatie scolara (1833-1835) , care prevede organizarea invatamantului pe cicluri - elementar, secundar, superior. Primele cursuri de invatamant superior se datoreaza lui Gh. Asachi, Iasi si sunt de inginerie hotarnica, agronomie, medicina, poduri si sosele, in a doua jumatate a secolului al XIX- lea se infiinteaza universitatile din Iasi, Bucuresti, Cluj. Legea instructiunii publice din 1864 prevede obligativitatea si gratuitatea invatamantului elementar. Legile succesive, din 1893, 1898, 1899 constituie etape importante ale modernizarii invatamantului, mai ales secundar si profesional. Un rol fundamental in organizarea si modernizarea invatamantului romanesc de dupa mica Unire i-a revenit lui Spiru Haret. Ulterior, legile adoptate in 1924 si respectiv 1928 realizeaza unificarea organizarii scolare ceruta de crearea statului national unitar roman. Transformarile politice si social-economice survenite in Romania dupa al doilea razboi mondial au avut ca urmare etatizarea si dezvoltarea invatamantului umanist, profesional si stiintific dupa programe riguroase. Este generalizat invatamantul obligatoriu si gratuit de sapte ani, apoi de opt, apoi de zece ani. S-a asigurat invatamant de toate gradele in limba materna pentru nationalitatile conlocuitoare. O pondere insemnata a capatat integrarea invatamantului cu productia - si ea urmarita planificat si centralizat si s-a dezvoltat o ampla retea de scoli tehnice si profesionale. Intregul proces de invatamant din R.S.R. era gratuit. In prezent, pe langa invatamantul de stat, a reaparut invatamantul particular, care este bazat pe taxe scolare. In Romania este obligatoriu invatamantul de noua ani. Structura invatamantului socialist a fost stabilita prin Legea invatamantului din 1968, imbunatatita si completata prin Legea din 1978. Dupa 1989, in 1995, a aparut o nouaLege a invatamantului, care prevede posibilitatea organizarii invatamantului particular, la toate nivelele, in paralel cu invatamantul de stat. De asemenea, reapare invatamantul confesional. Sistemul de invatamant cuprinde institutii de diferite grade (prescolar, primar, gimnazial, liceal, profesional si tehnic, superior, postuniversitar) si diverse tipuri (cursuri de zi, serale, fara frecventa, cu program redus, normal sau prelungit) . Au aparut forme de invatamant pentru handicapati fizic si intelectual. Invatamantul prescolar, este destinat copiilor intre 3 si 5 ani si se desfasoara in gradinite cu program de 6 ore zilnic, de 10-12 ore zilnic sau cu program saptamanal. Acest sistem este asemanator sistemului de crese care cuprinde copii intre cateva luni si trei ani. Ciclul primar (care incepe la varsta de 6 ani) asigura instruirea multilaterala a tuturor copiilor intre 6si 9 ani sub conducerea unui singur cadru didactic, iar ciclul gimnazial, cu profesori specializati pe materii, cuprinde, copii intre 10 si 14 ani (clasele a V- a a IX-a) , cu precizarea ca elevii admisi prin concurs vor urma apoi invatamantul liceal, iar ceilalti pot intra direct in productie ori pot urma invatamantul tehnic si profesional, cu o durata intre cateva luni si patru ani, dupa specialitati. Durata studiilor liceale este de patru ani la zi si cinci ani la seral. Dupa necesitatile planificate ale economiei socialiste invatamantul liceal era organizat pe 9 tipuri cu 32 de profite. Invatamantul superior se desfasura in sapte universitati (Bucuresti, Iasi, Cluj, Craiova, Galati, Brasov, Timisoara) cu durata studiilor de 4-5 ani, 15 institute tehnice cu durata studiilor intre 3-5 ani - dupa complexitatea specializarii - si alte29 de institute (economice, medico-farmaceutice, de arta, sportive etc.) cu durata studiilor intre 3 si 6 ani. Admiterea se facea prin concurs. Toti absolventii liceelor, scolilor tehnice ori profesionale, institutelor si universitatilor aveau locul de munca asigurat si obligatia sa presteze un stagiu de2-3 ani acolo unde au fost repartizati, conform mediei de absolvire. Statistic, anul de invatamant septembrie 1988 -iunie 1989 se putea exprima astfel: invatamant prescolar: 13790unitati; invatamant primar si gimnazial: 14691 unitati; invatamant liceal: 974 unitati; invatamant superior 44 institute si 134 facultati, profilate astfel: 64, 3% - invatamant tehnic, 6, 4% - invatamant agricol, 9, 8% - invatamant economic, 7, 7% - invatamant medico-fermaceutic, 10, 3% -invatamant universitar. De instruirea si educarea tineretului scolar se ocupau 267000 cadre didactice. Toate institutiile de invatamant erau coordonate de Ministerul Invatamantului. Dupa 1989 specialitatile s-au diversificat, numarul universitatilor si al centrelor universitare a crescut prin aparitia invatamantului particular, dar absolventii trebuie sa-si caute singuri un loc pe piata muncii, conform performantelor scolare obtinute. Invatamantul post-universitar are durata de un an si se organizeaza pe langa institutiile de invatamant superior sau in institute de perfectionare. Aceasta forma are in vedere actualizarea informarii si pregatirea pentru cariera de cercetare. Formele superioare ale invatamantului post- universitar sunt doctoratul - admiterea prin concurs, durata maxima patru ani - si docenta, titlu obtinut pentru memoriu de lucrari. Dupa 1989 titlul de docent nu se mai acorda. Tot dupa 1989 a aparut insa la nivelul invatamantului primar analfabetismul, ca urmare a abandonului scolar, carese incearca a fi contracarat prin programe speciale. Apar manuale alternative, universitati si scoli particulare. Reforma cuprinzatoare a invatamantului a fost insa conceputa in 1997, dupa aparitia unei noi legi a invatamantului si anuntata ca un ansamblu de sase capitole de masuri, dupa cum urmeaza: reforma curriculara (plan de invatamant, programe, manuale) si compatibilizarea europeana a curriculum-ului national, ceea ce presupune modificarea ciclurilor de invatamant; trecerea de la invatarea reproductiva la cea creativa si relansarea cercetarii stiintifice in universitati; o noua conexiune intre scoli, licee si universitati, pe de o parte, si mediul lor inconjurator: economic, administrativ si cultural, pe de alta parte; ameliorarea infrastructurii si conectarea la comunicatiile electronice ale lumii de astazi; reforma managementului scolar si academic prindescentralizare si crearea autonomiei institutionale a unitatilor de invatamant; forme avansate de cooperare internattonala.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera I
