Limfomul lui Burkitt - enciclopedia universala
Limfomul lui Burkitt: Tumora ganglionara maligna a copilului. Limfomul lui Burkitt, de tip nehodgkinian, se intalneste aproape exclusiv in Africa tropicala, unde reprezinta cea mai frecventa dintre tumorile copilului. In Europa si in America de Nord, limfomul lui Burkitt este foarte rar, dar constituie totusi jumatate dintre limfoamele copilului. In Africa, aparitia tumorii este consecinta mai multor infectii succesive ale subiectului, antrenand o stimulare a sistemului sau imunitar si, indeosebi, a limfocitelor B Se constata, de exemplu, o infectie cu virusul lui Epstein-Barr, contractat, in general, plecand de la mama, apoi un paludism cu Plasmodium falciparumin continuare va surveni tumora, atunci accidente genetice antreneaza translocatia (schimbul) cromozomilor 8 si 14. Forma africana ete caracterizata printr-o tumefactie situata, in general, la maxilar; forma din Europa si America de Nord este mai degraba localizata in abdomen sau in amigdale. Evolutia este rapida: cresterea in volum a tumorii, apoi diseminarea in ganglioni si, mai ales, in sistemul nervos central, in maduva osoasa si in sange (leucemie acuta). Doar biopsia tumorii permite identificarea unui limfom al lui Burkitt. In ultimii cincisprezece ani, tratamentele chimioterapice, utilizand un numar crescand de medicamente anticanceroase, permit sa fie vindecate majoritatea formelor localizate si mai mult de jumatate dintre formele intinse. Timp de 5 sau 6 luni, chimioterapia este administrata pe cale venoasa, dar si prin punctie lombara, pentru a preveni sau vindeca atingerile sistemului nervos; ea este completata cu o radioterapie. Acest tratament necesita spitalizari repetate si destul de indelungate. Pacientul este considerat ca vindecat daca nu intervine o resuta in anul care urmeaza celui scurs de la inceperea tratamentului; in caz ca intervine o resuta, este practicata o noua chimioterapie, urmata de o autogrefa de maduva.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera L
Limforeticuloza benigna de inoculare - enciclopedia universala
Limforeticuloza benigna de inoculare: Boala infectioasa care se declara dupa o zgarietura sau o muscatura de pisica. Agentul limforeticulozei benigne de inoculare este o bacterie, Rochalimaea henselae. Afectiunea se traduce printr-o tumefiere a ganglionilor din zona zgarieturii cu tendinta de supuratie. Tratamentul consta in administrarea de antibiotice (macrolide). Punctionarea sau drenarea adenopatiei este uneori necesara pentru a grabi vindecarea.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera L
Limita de virare - enciclopedia universala
Limita de virare: Traseul de virare care permite o franare tarzie in conditii optime, la o viteza de virare ridicata si la cea mai mare viteza posibila de iesire din viraj.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera L
