Poliomielita anterioara acuta - enciclopedia universala
Poliomielita anterioara acuta: Boala virala acuta provocata de un enterovirus, poliovirusul, care distruge neuronii motori ai coarnelor maduvei spinarii si nucleii motori ai nervilor cranieni, provocand o paralizie a muschilor inervati de acesti neuroni. Poliomielita anterioara acuta, numita de obicei doar poliomielita, afecteaza, in principal, copiii, de unde si celalalt nume al bolii: paralizie infantila. Virusul sc transmite prin ingestia de apa sau de alimente contaminate. Aceasta afectiune, candva foarte frecventa, a devenit cu totul exceptionala in tarile occidentale datorita vaccinarii. De cele mai multe ori, infectia nu da loc bolii, poliovirusul neantrenand o poliomielita decat intr-un numar restrans de cazuri. Inceputul bolii este marcat, dupa o incubatie de 8 zile (adesea vara sau toamna), printr-o stare infectioasa de tip gripal (tulburari intestinale, curbaturi, febra ridicata, dureri musculare insemnate), prin dureri vii de cap care corespund unei meningite cu lichid cefalorahidian limpede si uneori printr-o retentie de urina. Intr-un rastimp care variaza de la cateva ore la cateva zile, paraliziile se instaleaza intotdeauna in timpul fazei febrile, care dureaza aproximativ 5 zile. Ele apar in mod neregulat si asimetric, cu absenta reflexelor la partea atinsa. Ele pot fi totale pentru unii muschi, partiale pentru altii si se instaleaza rapid o atrofie a muschilor. Paraliziile afecteaza motricitatea membrelor, izolat sau in asociere, rachisul, musculatura abdominala si, in cazurile cele mai grave si mai rare, ele pot sa se intinda la muschii respiratiei si ai deglutitiei. Sechelele musculare constituie gravitatea ulterioara principala a poliomielitei, mai ales la copil; atrofie a muschilor, refractii, defecte de crestere ale unuia sau mai multor membre cu tulburari trofice, care necesita interventii de chirurgie ortopedica a membrelor sau a coloanei vertebrale in caz de cifoscolioza. Paraliziile regreseaza mai mult sau mai putin complet, de cele mai multe ori partial, incepand cu a cincisprezecea zi pana la maximum 2 ani. Nu exista un tratament antiviral specific al poliomielitei, singura terapeutica fiind reeducarea, care permite limitarea deformatiilor scheletului si ale retractiilor musculare, consecinte ale paraliziilor. Kineziterapia trebuie sa fie intreprinsa precoce, de la disparitia febrei, si in mod continuu. Vaccinarea este obligatorie in numeroase tari. Atunci cand este corect aplicata (3 imunizari in primul an de viata, urmate de un rapel in anul urmator, apoi de un rapel la fiecare 5 ani) protejeaza impotriva acestei boli, grava din cauza infirmitatilor pe care le atrage. Eradicarea poliomielitei este unul dintre obiectivele avute in vedere de Organizatia Mondiala a Sanatatii (ONS.) pentru urmatorii ani.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera P
Polip - enciclopedia universala
Polip: Tumora de cele mai multe ori benigna, in general pediculata, care se dezvolta pe mucoasele cavitatilor naturale ale organismului. Polipii, care pot fi unici sau multipli, sunt mai mult sau mai putin proeminenti pe suprafata organului: ei sunt adesea pediculati (legati de organ printr-un ax conjunctiv imbracat in mucoasa), mai rar sesili (putin proeminenti). Ei isi au locul de preferinta in tubul digestiv (colon, stomac, rect), pe mucoasa uterina, in nas si in laringe. Polipii vezicii sunt denumiti impropriu polipi: acestia sunt papiloame. Polipii colici si rectali sunt fie de tip zis "juvenil", care nu degenereaza, fie adenomatosi, care pot degenera intr-un cancer. De asemenea, un cancer poate lua aspectul unui polip. Simptomele variaza dupa localizarea polipilor, care uneori trec neobservati si sunt descoperiti din intamplare. Cei mai voluminosi polipi pot obstrua un conduct. Polipii cavitatii uterine pot fi cauza unor sangerari. Polipii corzilor vocale se manifesta printr-o modificare a vocii. Polipii foselor nazale se manifesta printr-o obstructie nazala, printr-o rinoree (scurgere de lichid) si uneori printr-o pierdere a simtului mirosului. Polipii prezenti doar intr-o fosa nazala sunt de cele mai multe ori consecutivi unei sinuzite cronice sau unei tumori. In majoritatea cazurilor aceste tumori sunt benigne. Prezenta polipilor simultan in ambele fose nazale constituie manifestarea unei polipoze nazosinusiene. Polipii meatului uretral survin, in principal, la femeia in varsta. Benigni, acestia, iau forma unor proeminente rosii, uneori pediculate, si se manifesta prin dureri locale la frecare, prin sangerari si, de asemenea, in unele cazuri, prin dificultati la mictiune. Unii polipi, ca cei ai foselor nazale, ai meatului uretral sau ai colului uterin, pot fi vazuti direct. Tuseul rectal permite sa se simta prezenta polipilor rectului. Punerea in evidenta a polipilor este efectuata prin endoscopie (histeroscopie pentru uter, coloscopie pentru colon, laringoscopie pentru corzile vocale, cistoscopie pentru vezica). Biopsia pune in evidenta natura, precance-roasa sau nu a polipului. Unii polipi sunt considerati formatiuni pre-canceroase. Polipii colonului, in particular, constituie subiectul unor evolutii maligne. Tratamentul consta in ablatia chirurgicala a polipilor, in general pe cale endoscopica, urmata de examinarea lor histologica.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera P
