Rata cu ciuf (Netta Rufina) - enciclopedia universala
Rata cu ciuf (Netta Rufina): Este o rata scufundatoare care este specifica Sudului si S-E Europei. In restul continetului poate fi intalnita sporadic si in numar mic. De exemplu, in Marea Britanie sunt prezente doar aproximativ 30 de perechi clocitoare in sudul tarii. La noi in tara, rata cu ciuf este intalnita destul de rar, in special in Delta Dunarii. Este foarte greu de observat si fotografiat datorita raritatii acestei specii si a faptului ca sunt foarte atente si prevazatoare. Rata cu ciuf este una din cele mai frumoase rate care traiesc la noi. Primavara devreme, in perioada imperecherii, ratoii au un colorit foarte atragator, inconfundabil. Ciocul este de un rosu aprins, capul caramiziu cu crestetul portocaliu iar gatul gusa, burta si cu coada de culoare neagra. Pe spate este maroniu iar lateralele sunt de culoare alba. Femela are un colorit general cafeniu deschis. Semnul de indentificare al femelelor este coloritul capului care este jumatate brun in partea superioara si albicios in partea inferioara cu o linie mediana aflata sub ochi. Atat masculul cat si femela isi pierd din intensitatea culorilor dupa perioada de imperechere. Dimensiunile ratei cu ciuf sunt de aproximativ 55 cm lungime, 85-90 cm anvergura aripilor si o greutate de pana la 1 kg. Rata cu ciuf este considerata o rata scufundatoare care se hraneste cu vegetatie acavatica si diferite seminte si radacini pe care le gaseste pe fundul apei. Rata cu ciuf isi construieste cuibul in vegetatia bogata din imediata apropiere a apei, in general cauta locuri cu mult stuf. Femela depunde 8-12 oua de culoare verzui,intr-o singura serie, pe care le cloceste singura. Perioada de incubatie este de 26-28 de zile.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera R
Rata lingurar (Anas clypeata) - enciclopedia universala
Rata lingurar (Anas clypeata): Este o specie de rata salbatica care cuibareste cu precadere in Estul Europei. Pe perioada iernii se retrage catre zonele din Sud si Vest. Desi poate fi intalnita in toata tara, rata lingurara este o specie destul de rara, cu o densitate mai mare a exemplarelor in Delta Dunarii. Masculul este foarte frumos colorat in perioada iernii. Capul si baza cozii sunt verzi cu reflezii metalice, pieptul este alb iar abdomenul si lateralele sunr rosii-caramizii. Spatele are culoarea neagra, la fel si ciocul iar picioarele sunt portocalii. Ochii ratoiului sunt galbeni in timp ce ai ratei sunt negri. Ciocul este lung si lat si de aici a venit si denumirea speciei. Femela seamana la infatisare cu rata mare. Oglinda este de culoare verde metalizat, marginita anterior de o banda alba. Pe perioada verii masculul are un penaj asemanator cu al femelei. Lungimea corpului este de 45-50 cm, deschiderea aripilor de 70-85 cm iar greutatea de 0,5 - 1 kg. Rata lingurar isi procura hrana de la suprafata apei sau de pe fundul acesteia prin scufundari iar aceasta consta in seminte, radacini, diferite materii vegetale si mici vietuitoare acvatice. Rata lingurara isi construieste cuibul in vegetatia din apropierea apei iar femela depune 8-10 oua intr-o singura serie pe an. Doar femela cloceste timp de 23-25 de zile si are grija de pui.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera R
Rata mandarin (Aix galericulata) - enciclopedia universala
Rata mandarin (Aix galericulata): Este o specie de rata specifica Asiei de Sud-Est. Desi este o specie in pericol sunt inca colonii stabile in tari ca China, Japonia, Koreea de sud si Rusia - undeva in sudul Siberiei. Habitatul preferat sunt lacurile si raurile lente din apropierea padurilor sau a palcurilor de copaci. In Europa rata mandarin a ajuns atat pe cale naturala cat mai ales prin eliberarea lor accidentala sau voita din crescatorii. Cea mai mare colonie europeana se afla in Marea Britanie insa mai sunt mici grupuri si in tari ca Germania, Elvetia, Olanda, Bulgaria si mai nou putem trece si Romania. La noi rata mandarin s-a acomodat in delta unde se estimeaza existenta unei populatii de aproximativ 1000 - 2000 de exemplare. Coloritul penajului este de o frumusete deosebita si greu de descris in cuvinte. Alaturi de rata carolina sunt considerate bijuteriile speciilor de rate. Doar mascululul are penajul foarte viu si frumos colorat si doar in perioada imperecherii. In rest culorile lui sunt mai sterse. Femela este bruna-cafenie, cu pete crem pe burta si gusa. Lungimea ratei mandarin este de 41-49 cm, anvergura aripilor de 65-75 cm iar greutatea de aproximativ 500 g. Rata mandarin cuibareste in scorburile copacilor din apropierea lacurilor si a raurilor. Perechile se stabilesc pe viata si din acest motiv, in cultura asiatice, ratele mandarin sunt simbolul dragostei, al fidelitatii si al relatiilor durabile. Femela cloceste singura ouale si la scurt timp dupa eclozare aceasta isi incurajeaza puii sa sara din scorbura pentru a o urma spre apa unde se reintalnesc cu masculul care isi preia rolul de protector al familiei.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera R
Rata mare (Anas platyrhynchos) - enciclopedia universala
Rata mare (Anas platyrhynchos): Este cea mai cunoscuta si raspandita specie de rata de la noi. Din ea se trage si rata domestica. Pentru ca este o specie cu un interes vanatoresc ridicat si pentru ca are si multi pradatori naturali se observa o scadere a populatiei de rata salbatica mare de la noi. Intr-o descriere veche se spunea ca "nu exista luciu de apa cu ceva stuf sau papura sa nu vedem si un palc de rate". Oare cum va fi scrisa aceasta remarca peste 50 de ani ? Rata salbatica mare este o pasare draguta la infatisare, cu un aspect dolofan si cu un mers stangaci pe uscat. Are o lungime de pana la 65 cm, poate ajunge la o greutate de 1,5 kg iar anvergura aripilor este de 80-95 cm. Masculul este mult diferentiat de femela prin coloritul vioi al penajului. Ratoiul are capul si gatul de un verde inchis cu luciri albastrui-metalice. Tot pe gat gasim un guler de culoare alba. Pe spate si abdomen este de culoare bruna-cenusie cu o coada de culoare neagra si cateva pene albe in lateral. Gusa este de un brun cenusiu. Picioarele sunt palmate de culoare portocalie iar ciocul este lat de culoare galbena. Ca semn distinctiv masculul are cateva pene rasucite la coada si atat femela cat si masculul au asa numita "oglinda" de pe aripi, de culoare albastru metalizat. Rata este de culoare bruna, pestrita cu ceva alb la coada si aripi. Rata salbatica mare in general se hraneste in apa, cu diverse plante acvatice de la suprafata, melci, insecte si viermi. Cand are ocazia se hraneste si pe uscat cu seminte, cereale, diferite plante. Rata mare traieste in perechi. Cuibul il construieste cu mare grija pe sol in locuri cat mai ferite de pradatori. Cuibul este bine captusit cu pene si puf iar femela depune in el pana la 12 oua de culoare albastru-verzui. Clocitul este asigurat numai de femela timp de 22-28 de zile, ratoiul fiind responsabil cu paza si protectia familiei. Puii sunt foarte repede dusi la apa unde se hranesc singuri si dupa 8 saptamani sunt gata de zbor. Rata mare este o pasare migratoare dar se intampla destul de des sa ramana la noi si peste iarna cand se aduna in grupuri pe luciul apelor neinghetate. In momentul de fata, rata mare este cea mai numeroasa specie de rata din Romania. Sunt cele mai putin sperioase rate si sunt oarecum obisnuite cu prezenta umana. Din acest motiv sunt relativ usor de observat si fotografiat.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera R
