´╗┐

Enciclopedia universala

articole cu litera R - pagina 23

Rata mica (Anas creca) - enciclopedia universala

Rata mica (Anas creca):  Mai este denumita rata pitica, sarsela sau sarsela de iarna si este prezenta la noi incepand cu luna noiembrie. Primavara pleaca spre locurile de cuibarit din nordul Europei si Asiei. Este cea mai mica dintre toate speciile de rate prezente la noi si poate din acest motiv are o agilitate deosebita in zbor. Rata mica prefera baltile mlastinoase, cu vegetatie bogata unde isi poate gasi cu usurinta hrana. In America de Nord exista o subspecie numita Anas crecca carolinensis care are o dunga de culoare alba pe piept. Rata mica este o pasare foarte frumoasa la infatisare, mai ales masculul. Acesta are un colorit general cenusiu-plumburiu, cu capul maroniu si o linie cenusie-verzuie in dreptul ochilor. "Oglinda" de pe aripi este atat la mascul cat si la femela de culoare verde cu reflexii metalice. Aripile au pe liniile de contur doua dungi de culoare neagra si crem. Femela are un colorit general cafeniu. Lungimea corpului este de 34-38cm, anvergura aripilor este de 58-64cm si greutatea de 250-400g. Rata mica isi construieste cuibul pe pamant, in apropierea apei. Femela depune pana la 11 oua intr-o singura ponta pe an.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera R

Rata motata (Aythya fuligula) - enciclopedia universala

Rata motata (Aythya fuligula):  Este o specie de rata scufundatoare considerata ca fiind comuna in toata Europa insa la noi in tara este o specie relativ rara, intalnita in perioada de iarna, incepand cu noiembrie si pana in martie. Sunt putine perechile care se hotarasc sa ramana sa cuibareasca la noi, in special in delta. Rata motata prefera pentru cuibarit zonele nordice ale Europei si ierneaza in bazinul Marii Mediteraneene, al Marii Negre si in Sudul Asiei. In Romania, rata motata prefera sa ierneze in zona lacurilor litorale si in Delta Dunarii atat timp cat suprafata lacurilor nu ingheata complet. In cazul iernilor foarte geroase, rata motata isi continua ruta de migratie catre zonele sudice, mai calde. Ratoiul are penujul negru cu alb pe flancuri si pe burta iar motul de pe cap este mai lung primavara devreme in perioada imperecherii. Vara, albul de pe flancuri devine brun deschis. De la mica distanta se pot observa reflexiile albastrui de pe cap si ceva nuante maronii pe spate si pe coada. Ochii sunt galbeni, ciocul este gri cu varful negru, picioarele au o coloratie galben-verzuie iar oglinda de pe aripi este alba. Femela de rata motata are penajul brun inchis cu nuante mai deschise pe flancuri si o mica pata alba la baza ciocului. Si femela are o mica creasta in crestetul capului. Sunt si exemplare de rata motata care nu se incadreaza exact in standardul de colorit al speciei, lucru care probabil se datoreaza hibridizarii cu alte specii de rata. Lungimea ratei motate este de 40-47 cm, anvergura aripilor de 65-75 cm iar greutatea de 0,5 - 1 kg. Rata motata isi procura apa prin scufundari spre fundul apei unde cauta vegetatie acvatica, seminte, radacini etc. Rta motata isi construieste cuibul bine ascuns in vegetatia bogata de pe malurile apelor. Femela depune 8-11 oua verzui, intr-o singura serie pe an, pe care le cloceste timp de 24-26 de zile.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera R

Rata pestrita (Anas strepara) - enciclopedia universala

Rata pestrita (Anas strepara):  Este o specie de rata de suprafata prezenta in general in Europa Continentala. La noi, rata pestrita poate fi vazuta in numar mai mare in perioada verii cand vine pentru cresterea puilor, incepand cu luna martie si pana in noiembrie. Sunt si exemplare de rata pestrita care ierneaza la noi, mai ales in iernile blande, in apele din zonele sudice ale tarii. La rata pestrita, diferentele de forma si colorit sunt mai putin evidente intre mascul si femela decat la celelalte specii de rate. Penajul este pestrit de unde vine si numele de rata pestrita. Masculul are un colorit general brun-cenusiu cu penele din zona cozii de culoare neagra si abdomenul alb-galbui. Femela este asemanatoare cu rata mare insa are dimensiuni mai mici. Oglinda de pe aripi este de culoare alba cu pete in apropiere de culaore caramizie si neagra. Ciocul este negricios iar picioarele galbui. Rata pestrita are o lungime de 45-55 cm, deschiderea aripilor de 85-95 cm si o greutate de 600-900g. Rata pestrita se hraneste in general in ape de mica adancime, unde filtreaza cu ciocul apa de suprafata sau cauta pe fundul apei vegetatie acvatica, seminte si radacini. Rata pestrita cuibareste in stuf, unde femela depune 8-12 oua galbui, intr-o singura serie pe an, pe care le cloceste 25-28 de zile.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera R

Rata rosie (Aythya nyroca) - enciclopedia universala

Rata rosie (Aythya nyroca):  Este cea mai rara specie de rata salbatica din Europa. Poate fi intalnita in Sudul, Centrul si Estul Europei dar foarte localizat. In Romania traiesc aproape o treime din cele 39 000 de perechi din Europa. In Delta Dunarii si in baltile din Lunca Dunarii traiesc cele mai multe exemplare. In momentul de fata se deruleaza mai multe programe europene de protectie si conservare a ratei rosii. Iarna, rata rosie se retrage catre Bazinul Marii Negre, al Marii Mediterane sau in Africa de Nord. Vanatoarea este strict interzisa la rata rosie insa se poate intampla ca sa fie confundata cu femelele altor specii de rata. De aceea este foarte bine ca mai ales vanatorii incepatori sa se informeze bine asupra caracteristicilor speciilor de rate pe care le pot vana sau nu. Rata rosie are un colorit caramiziu intens, mai ales pe cap, cu nuante mai inchise pe aripi. Femela arte acelasi colorit al penajului dar in nuante mai sterse. Atrag atentia in mod deosebit ochii masculului de culoare deschisa care sunt intr-un contrast evident cu penajul. Femela are ochii negri. Abdomenul are o pata de culoare alba si la fel si zona subcodala. Lungimea corpului este de 38-42 cm, deschiderea aripilor de 60-67 cm iar greutatea de 450-650 g. Rata rosie isi procura hrana atat de pe suprafata apei cat si prin scufundari, de pe fundul apei. Dieta consta in seminte, radacini, diferite materii vegetale si vietuitoare acvatice mici. Cuibul este construit in vegetatia deasa din imediata apropiere a apei iar femela depune 8-10 oua intr-o singura serie pe an. Doar rata cloceste ouale timp de 24-26 de zile si are grija de pui. In acest timp masculii se aduna in grupuri mici.

Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera R

« 20 21 22

23

24 25 26 »
«

»