Sistemul metric de unitati de masura (SI) - enciclopedia universala
Sistemul metric de unitati de masura (SI): Sistemul metric de unitati de masura a fost creat din dorinta de a se pune capat haosului care domnea in domeniul masurarilor. Inaintea sistemului metric, pe teritoriul tarii noastre, ca si in majoritatea tarilor Europei existau o multime de unitati de masura care aveau denumiri si valori foarte diferite, functie de regiunea si perioada istorica la care ne referim, ca si functie de utilizatorii acestora. Sistemul international de unitati (pe scurt Sistemul International) este un sistem de unitati de masura si este forma moderna a sistemului metric (MKS). Abrevierea in toate limbile este SI (potrivit prescurtarii franceze: Système international d'unités), indiferent de cum se numeste sistemul intr-o anumita limba. Sistemul international contine sapte unitati fundamentale: metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul si candela. Aceste unitati sunt neredundante din punct de vedere al domeniilor marimilor fizice masurate. Din cele sapte unitati de masura fundamentale se pot deriva un numar nelimitat de unitati derivate, care pot acoperi tot domeniul fenomenelor fizice cunoscute. Unitatile SI derivate sunt coerente, adica la derivarea lor nu trebuie folosit niciun factor de scara. Unitatile SI pot fi folosite si impreuna cu unitati ale altor sisteme, insa se pierde principalul avantaj, coerenta. Sistemul international este sistemul de unitati de masura legal in Romania. In cazuri justificate este admisa folosirea in paralel si a altor unitati de masura, adoptate prin lege. Actual, sistemul international este cel mai utilizat sistem de unitati de masura pe plan mondial. Sistemul este folosit in majoritatea tarilor lumii, la ora actuala doar Marea Britanie si inca trei tari n-au trecut inca oficial la SI: Statele Unite ale Americii, Liberia si Myanmar. Totusi, in SUA SI este larg folosit in mediile stiintifice. Cu toate astea, majoritea unitatilor de masura non-metrice sunt definite pe baza unitatilor SI. De exemplu, Institutul National de Standarde si Tehnologii al SUA (NIST) publica tabele cu definitii ale unitatilor de masura americane in functie de cele metrice. SI are sapte unitati fundamentale independente, din care se obtin prin analiza dimensionala toate celelalte unitati, adica unitatile SI derivate. Unitatile fundamentale sunt: metru, kilogram, secunda, amper, kelvin, mol si candela, acestea sunt considerate independente in masura in care permit masurarea marimilor fizice independente. Pentru definirea unitatilor fundamentale ale SI se folosesc fenomene fizice reproductibile. Doar kilogramul este inca definit printr-un obiect material degradabil. In prezent se fac cercetari pentru a inlocui si aceasta definitie printr-una bazata pe un fenomen fizic. Rezultatul ar putea fi ca kilogramul si-ar putea pierde statutul de unitate fundamentala in favoarea altei unitati. Asta deoarece unitatile fundamentale trebuie sa poata permite masurarea tuturor marimilor fizice fara definitii redundante, insa alegerea propriu-zisa a acestor unitati (actual unitatile de lungime, masa, timp, curent electric, temperatura, intensitate luminoasa si cantitate de substanta) este arbitrara.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S
Sistemul Rhesus - enciclopedia universala
Sistemul Rhesus: Sistem de grupuri sangvine compus din diferite antigene. Sistemul Rhesus este, impreuna cu sistemul ABO, principalul sistem al grupurilor sangvine. Antigenele apartinand sistemului Rhesus, denumite uneori in mod gresit "factori Rhesus", sunt numeroase dar, in practica doar 5 dintre ele sunt realmente importante (susceptibile sa antreneze formarea de anticorpi atunci cand sunt transfuzate unui subiect care nu poseda antigenul in cauza): antigenele D, C, c, E si e. Subiectii care poseda antigenul D se numesc Rhesus pozitivi, cei care nu-l poseda sunt numiti Rhesus negativi. Anumite persoane prezinta o forma atenuata a antigenului D, numita D slab. In plus, globulele rosii sunt purtatoare ale antigenelor C, E, c, si e, asociate in mod diferit dupa legi stabilite: orice globul rosu care nu este purtator al antigenului C este inevitabil purtator al antigenului c si reciproc. La fel se intampla si cu antigenele E si e. In schimb, nu exista un antigen d: un individ care nu este purtator al antigenului D nu poarta nimic in loc. In anumite imprejurari, corpul omenesc fabrica anticorpi indreptati impotriva antigenelor sistemului Rhesus. In cursul unei transfuzii, anticorpii apar in doua cazuri. Fie cand un subiect cu sange Rh pozitiv doneaza sange unui subiect cu Rh negativ, de exemplu in situatie de urgenta sau de penurie: in acest caz, anticorpul in cauza este indreptat impotriva antigenului D Fie, si acesta este cazul cel mai curent, ca urmare a unei transfuzii de sange nu perfect compatibil cu celelalte antigene ale sistemului Rhesus. Anticorpii sunt atunci indreptati impotriva altor antigene: E, c, e sau C Formarea de anticorpi nu antreneaza nici un simptom deosebit, dar o a doua transfuzie de sange de acelasi tip poate provoca pacientului un accident transfuzional de gravitate variabila (febra, frisoane, stare de soc, icter etc ). In cursul unei sarcini, fatul poate purta antigene ale sistemului Rhesus diferite de cele ale mamei sale. Se intampla atunci, in anumite imprejurari (traumatism, hemoragie etc.) ca aceasta sa produca anticorpi (anticorpi anti-Rhesus) indreptati impotriva antigenelor (antigene Rhesus) copilului pe care-l poarta, care distrug globulele rosii ale acestuia. Acest fenomen sta la originea bolii hemolitice a nou-nascutului, care nu afecteaza primul copil (aceasta imunizare nu survine decat la sfarsitul perioadei de sarcina), dar poate afecta copiii urmatori daca acestia sunt purtatori ai acelorasi antigene.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S
Sisten - enciclopedia universala
Sisten: Totalitate a organelor legate intre ele printr-o functie comuna, dar nu in mod necesar si printr-o continuitate anatomica. Sistemul endocrin, de exemplu, se defineste printr-o aceeasi functie, functia hormonala, asigurata de catre glande (hipotalamus, hipofiza, tiroida, paratiroide, suprarenale, pancreas endocrin, ovare, testicule) care deverseaza in circulatia sangvina substante numite hormoni, actionand astfel la distanta asupra altor organe.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S
Sistola - enciclopedia universala
Sistola: Faza a ciclului cardiac carc corespunde contractiei auriculelor, apoi celei a ventriculelor inimii. Sistola alterneaza cu o faza de repaus denumita diastola si se produce de aproximativ 70 ori pe minut. Sistola auriculara trimite sangele din auricule in ventricule. Sistola ventriculara, contractia simultana a celor doua ventricule, expulzeaza sangele spre mica circulatie (plamani) si marea circulatie (restul corpului).
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S
