Sfinxul din Bucegi - enciclopedia universala
Sfinxul din Bucegi: Sfinxul din Muntii Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2.216 m altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorata asemanarii sale cu un cap uman, mai exact cu asemanarea Sfinxului Egiptean, formarea lui fiind datorata eroziunii eoliene (vantului). Format dintr-ul bloc mare de piatra ce a capatat forma de astazi intr-un timp foarte indelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi masoara 8 metri in inaltime si 12 metri in latime. Din punct de vedere istoric si chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinitati supreme din timpuri pelasge. Aspectul sau omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate si putere, acest lucru fiind evidentiat prin fata proportionata, buze severe si barbia voluntara. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost raspandite mai ales in zona Marii Egee. Multi istorici merg pana acolo incat spun ca Marele Sfinx de la Giza, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazeaza pe niste asemanari care sunt mai mult sau mai putin intamplatoare, cum ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean, de la Gizeh. Asemanarea sa cu un Sfinx (daca este privit din anumite unghiuri, marcate in jurul sau), cat si legendele si istoria locului, au facut ca aceasta formatiune geologica sa devina o atractie turistica importanta. Se spune ca acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extraterestri, multe legende circuland prin partile locului in acest sens. In imediata apropiere a Sfinxului se afla o anume pestera ce ar strange mistere energetice deosebite. Aceste mistere energetice sunt atractia multor oameni pasionati de acest subiect. Alte zvonuri spun ca tot aici ar exista o mina de uraniu, parasita, ce nu mai este in functiune din al doilea razboi mondial. In muntii Romaniei exista si alti megaliti care poarta denumirile de sfincsi: Sfinxul de la Stanisoara, Sfinxul de la Piatra Arsa, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Banatean cunoscut si sub denumirea de "Sfinxul de la Toplet", Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Muntii Gutaiului, etc. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur si simplu fascinati de aceasta minunatie a naturii. Ca drept dovada sta marturie cea mai veche fotografie ce are Sfinxul din Bucegi ca si personaj principal. Aceasta dateaza din anul 1900, cand tehnica fotografica era abia la inceputurile ei. Luand aceste lucruri in calcul, putem foarte usor sa ne dam seama cat de importanta a fost aceasta formatiune pentru vizitatori, daca in acele conditii in care aparatele de fotografiat cantareau extrem de mult, a existat cineva interesat sa o fotografieze. Aceasta fotografie poarta numele de Babele din Caraiman. Prima denumire oficiala, ca si Sfinxul din Bucegi, dateaza din anul 1935 intr-un articol al publicatiei de profil a vremurilor respective ce purta numele de Buletin Alpin. Astfel, odata ce aceasta denumire a fost data, a fost doar un pas pina la a deveni oficiala. A doua numire in acest sens a megalitului a aparut in Revista "Romania", infiintata de profesorul Alexandru Badauta (1901-1983), prozator, memorialist si eseist si unul dintre intemeietorii Oficiului National de Turism (in 1936), , fiind deosebit de pasionat de acest subiect, a descris pentru prima oara acest megalit si l-a denumit "Sfinxul romanesc". Cea mai simpla cale de acces este cu Telecabina Busteni - Babele, traseu ce are o lungime de 4350m, o diferenta de nivel de 1235m si este strabatut in aproximativ 15 minute. Telecabina are o capacitate de 25 persoane, iar programul zilnic (mai putin marti) este 8:30-18:00 (ultima urcare la ora 17:00 si ultima coborare la ora 17:45 cand nu este lume multa pe platou sau vara mai ales in weekenduri se poate prelungi functionarea acesteia pana dupa ora 22:00). In zilele de marti programul este 10:30-18:00. Cabana Babele este cea mai cunoscuta cabana din zona, ea avand o capacitate de 108 locuri de cazare. Din Busteni, drumul de acces catre Sfinx este foarte usor de parcurs, deoarece vom intalni o poteca marcata cu un triunghi albastru pe vaile Urlatoarea Mica si Urlatoarea Mare pana in apropierea cantonului Jepi. Acest traseu este recomandat doar pe timp de vara. Cu toate acestea, in comparatie cu majoritatea regiunilor turistice montane unde avem parte de acces dificil, in ceea ce priveste Sfinxul din Bucegi, vorbim cu siguranta despre acces relativ simplu, datorita notiunii de platou, si anume Platoul Bucegi, unde este pozitionat.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S
Sforait - enciclopedia universala
Sforait: Zgomot respirator emis in timpul somnului. Orice obstacol care impiedica o buna circulatie a aerului intre nas si laringe poate fi cauza unor sforaituri: hipertrofia amigdalelor sau vegetatiilor, deviatia septului nazal, rinita sau, mai frecvent, anomalia anatomica a cailor respiratorii etc. Sforaitul obisnuit se traduce printr-un zgomot de intensitate variabila, dar uneori considerabila, putand atinge 80 decibeli. Uneori se reuseste micsorarea intensitatii sforaitului evitand dormitul pe partea respectiva, ori mai ales pe spate, atat cand se adoarme, cat si la sfarsitul somnului. De asemenea, se poate obtine o ameliorare suprimand alcoolul si tutunul, umidificand atmosfera incaperii, abti-nandu-ne sa luam somnifere. In cazurile cele mai deranjante doar faringoplastia (ablatia chirurgicala a unei parti a valului palatin) este eficace. Sforaitul cu apnee in timpul somnului. Acest sforait se caracterizeaza printr-un zgomot intrerupt de scurte opriri respiratorii repetate, urmate de o reluare brusca a respiratiei, ceea ce provoaca trezirea celui care doarme. Subiectul nu-si aminteste aceste treziri si nu are decat o senzatie ca a dormit un somn de proasta calitate. El se plange de dureri de cap dimineata, de dificultati de concentrare, de o somnolenta in timpul zilei. Cu trecerea anilor, evolutia poate sa se complice cu o insuficienta respiratorie cronica si cu tulburari cardiovasculare (accident vascular cerebral, de exemplu). Dificil de confirmat, diagnosticul necesita inregistrari ale ritmului cardiac si ale miscarilor respiratorii in timpul somnului cu ajutorul unor captori plasati pe piele, inregistrarile se fac in cadrul unor centre specializate. Acesta este bazat pe ventilatia in presiune pozitiva: in timpul noptii, pacientul poarta o masca legata de un aparat care furnizeaza o presiune pozitiva (adica o presiune a aerului mai mare decat cea atmosferica) pentru a largi caile respiratorii. Uneori este practicata o septoplastie (interventie chirurgicala asupra septului nazal), o faringoplastie (ablatie chirurgicala a unei parti a valului palatin) sau o amigdalectomie (ablatia amigdalelor).
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S
Sfranciocul rosiatic (Lanius collurio) - enciclopedia universala
Sfranciocul rosiatic (Lanius collurio): Este o pasare comuna la noi in tara care prefera zonele deschise cu palcuri de arbusti si copaci. Si in Europa este o pasare foarte des intalnita, cu exceptia zonelor extreme nordice, a Angliei, unde este o prezenta rara si a Peninsulei Iberice. Sfranciocul rosiatic este o pasare migratoare care ne paraseste toamna, de regula in luna septembrie si revine primavara, in luna aprilie. Masculul are un colorit mult mai frumos decat al femelei. Capul este sur pe crestet si crem in partea inferioara. In dreptul ochilor putem observa o banda de culoare neagra. Spatele si aripile sunt roscate - caramizii iar coada este sura la baza si bruna-inchis spre varf. Pieptul si burta are culoare cenusie cu nuante de roz. Ciocul este gros, puternic si de culoare neagra. Femela nu are nuante de cenusiu si negru in penaj iar ca semn distinctiv se poate observa modelul reticulat de pe gusa si laterale. Lungimea corpului este de 16-18 cm, anvergura aripilor de 24-27 cm iar greutatea de 25-30 g. Hrana sfranciocului rosiatic este alcatuita aproape exclusiv din insecte mari. De obicei sta la panda pe o creanga, cu fata catre o zona larg deschisa, de unde plonjeaza catre prada sa pe care o captureaza din zbor. Cand are ocazia, sfranciocul roaiatic consuma si soparle si rozatoare mici. Atunci cand hrana este excedentara, are obiceiul sa infiga capturile in spinii copacilor. Sfranciocul rosiatic isi construieste cuibul in palcurile de arbusti sau in copacii mici de inaltime. In luna mai, femela depune 5-6 oua. Ambii parinti au grija de pui.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera S
