Vulpea polara - enciclopedia universala
Vulpea polara: are blana de culoare alba iarna si cafenie vara. Blana ei superba este, evident, foarte ravnita de catre vanatorii din America de Nord! Vulpea polara se foloseste de coada ei lunga si groasa ca de un fular in timpul gerurilor naprasnice sau ca de o cuvertura atunci cand doarme. Ea poseda un simt olfactiv remarcabil; este o alergatoare rapida si o buna inotatoare. La sfarsitul iernii arctice, catre martie-aprilie, cuplurile se formeaza si pregatesc o vizuina pentru adapostirea viitorilor pui. Aceste vizuini sunt utilizate generatie dupa generatie, putand fi vechi de 300 de ani. Dintre toate canidele, vulpea polara detine recordul numarului de pui la o nastere: ea are in medie 11 pui, dar acest numar poate spori pana la 22! Masculul vaneaza si aduce hrana (mici rozatoare, pasari, bace si starvuri), in timp ce femela se ocupa de pui. Cuplul ramane impreuna timp de circa 4 luni, pana ce puii ies din vizuina. In afara de om, principalii inamici ai vulpii polare sunt lupul, rasul si ursul alb.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Vulturul - enciclopedia universala
Vulturul: este una dintre cele mai mari pasari de prada. De fapt, exista cincisprezece specii diferite de vulturi. Cel mai inalt si mai puternic dintre ei este vulturul plesuv. Are o anvergura a aripilor de aproape 3 metri si cantareste circa 8 kg. Vulturul plesuv este campionul zborului planat. Este capabil intr-adevar sa ramana ore intregi in zbor la altitudinea de 3500 m, fara ca macar sa trebuiasca sa dea din aripi: el foloseste curentii de aer cald pentru a se mentine in aer. Se hraneste cu starvuri si, gratie vederii sale patrunzatoare, descopera rapid cel mai mic cadavru de la kilometri intregi. Este adesea primul la locul unei drame. Gatul sau lung, de obicei golas, ii permite sa scormoneasca usor in interiorul carcaselor, carora le smulge carnea cu ajutorul ciocului sau indoit si puternic. El calatoreste mult si nu se stabileste intr-un anumit loc decat in perioada de imperechere. Femela depune un singur ou. Puiul de vultur care iese din el este in stare sa zboare de la varsta de 4 luni.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Vulturul de mare al lui Steller - enciclopedia universala
Vulturul de mare al lui Steller: Vulturul de mare sau vulturul de mare al lui Steller, vulturul cu umeri albi (Haliaeetus pelagicus) este o pasare rapitoare de zi, mare, cu ciocul masiv, care traieste in peninsula Kamceatka, insula Sahalin, pe tarmul Marii Bering si Marii Ohotsk si se hraneste cu pesti mari (somoni), pasari, mamifere si cu starvuri. Este cea mai mare specie din genul Haliaeetus (acvilele de mare), cu un cioc foarte masiv. Au o lungime de 85-112 centimetri si o greutate de pana la 5-9 kg, cu o anvergura a aripilor de pana la 3 metri. Femelele sunt mai mari si mai grele decat masculii. Coloritul corpului este brun inchis, iar umerii, varfurile aripilor, coapsele, coada, fruntea sunt albe. Subspecia "Niger", gasita in Coreea, este in totalitate neagra. Timp de peste 100 de ani, ornitologii specializati in viata pasarilor de prada au fost intrigati de ipoteza conform careia exista doua specii de vulturi de mare ai lui Steller, una cu colorit normal, in alb si negru, iar cealalta complet neagra. Chestiunea a fost rezolvata cu ajutorul singurei femele cu penaj negru care traieste in prezent in captivitate, undeva intr-o gradian zoologica din Berlin. Vulturul de mare al lui Steller este cea mai masiva pasare de prada si are o infatisare distincta intre toti vulturii. Exemplarele adulte au ciocul si picioarele galben-portocalii, iar penjul este invariabil negru, cu exceptia unor portiuni din aripi, picioare si coada. Cu toate acestea, un vultur complet negru cu exceptia cozii, denumit (Haliaeetus niger) si care traieste in aceleasi zone precum vulturii "normali", a fost descris drept o specie separata in anul 1887. Ornitologii suspecteaza ca vulturul negru cloceste exclusiv pe tarmurile Coreei de Nord, din acest motiv, neavand cum sa se deplaseze la fata locului pentru studii si observatii. Ultimul vulturi negru a fost observat in salbaticie in anul 1968 si niciun exemplar de acest fel nu a mai fost detinut in captivitate de la incepulul secolului trecut. Totul s-a schimbat recent, cand un pui provenit din doi adulti de vulturi de mare Steller cu penaj obisnuit a naparlit in captivitate la o gradina zoo din Berlin, pasarii crescandu-i pene complet negre. Intr-un final, cercetatorii au realizat ca nu aveau de-a face cu o noua specie de vulturi, ci cu indivizi negri, care apar sporadic in urma declansarii anumitor gene responsabile cu modificarea penajului. Vulturul de mare al lui Steller traieste in peninsula Kamceatka si in insulele Japoniei, este unul dintre cei mai mari vulturi din lume, fiind cu siguranta cel mai greu. Femelele din aceasta specie, care la majoritatea pasarilor rapitoare sunt mai mari si mai puternice decat masculii, ating si depasesc uneori greutatea de 9 kilograme. Vulturul lui Steller, denumit astfel in onoarea naturalistului care l-a descris pentru prima data, este asadar un candidat la titlul de cea mai impozanta acvila din lume, concurentii sai fiind acvila filipineza (Phitecophaga jeffery), acvila martiala din Africa (Polemaetus bellicosus) si acvila harpie din America de Sud (Harpia harpija). La ora actuala, mai supravietuiesc in salbaticie aproximativ 5.000 de perechi de vulturi de mare Steller. Traiesc pe tarmurile marilor si cursurilor inferioare ale raurilor, mai rar in interiorul uscatului de-a lungul raurilor si lacurilor unde pestii sunt abundenti. Cel mai adesea sunt intalni in vaile impadurite ale raurilor, pe care cresc copaci in care isi fac cuiburile. Populatiile se deplaseaza spre sud pentru a ierna. Unele populatii raman in Peninsula Kamceatka si pe coastele Marii Ohotsk; cele mai multe ierneaza in Japonia, ajungand pana la nord-estul Chinei, si in Coreea de Nord si Coreea de Sud. Se hranesc mai ales cu pesti mari, vii sau morti, in special cu gorbusa (Oncorhynchus gorbuscha), dar vaneaza si pasari de talie mare si medie: cocosi de munte (Tetrao urogallus), ptarmigani (Lagopus lagopus), mamifere: iepuri de camp, foci tinere, vulpi polare. Sunt si necrofage, hranindu-se cu cadavre. Aceasta specie de pasari sunt pasari monogame, iar majoritatea cuibaresc in copaci mari, dar si pe tarmurile stancoase ale marilor si pe faleze departe de mare langa lacuri si rauri mari. Ponta are loc in aprilie-mai intr-un cuib mare facut din crengi. Depun de obicei doua oua; incubatia dureaza sapte saptamani, puii se acopera cu pene in aproximativ 10 saptamani. Pe Lista Rosie a IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii si a Resurselor Naturale) este listat ca vulnerabil. Populatia mondiala totala este estimata la 5000 de pasari si este in declin. Amenintarile principale sunt taierea padurilor vechi si construirea de hidrocentrale, pescuitul excesiv si intoxicatiile cu plumb a lesurilor de cerb impuscati de vanatori. Recomandarile pentru reducerea amenintarilor la adresa speciei includ minimizarea impactului de dezvoltare industriala in Rusia, stabilirea site-urilor pentru hranirea artificiala, incurajarea gestionarii durabile a stocurilor de pescuit si protectia depunerii icrelor de catre somon.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
Vulturul de mare cu cap alb - enciclopedia universala
Vulturul de mare cu cap alb: este probabil cel mai cunoscut dintre vulturi: el este emblema Statelor Unite ale Americii si este reprezentat pe monedele de un sfert de dolar si de o jumatate de dolar! Anvergura aripilor sale poate depasi 2 metri. Traieste aproape pe toate continentele, intotdeauna in apropierea marilor sau lacurilor. Ca toti vulturii, este un pradator redutabil. El se hraneste indeosebi cu pesti, pe care ii prinde la suprafata apei. Ocazional, poate sa atace si pasari ca flamingoul roz. Ghearele lui ascutite sunt atat de puternice, incat uneori i se intampla sa nu si le mai poata desprinde de prada; daca aceasta este prea mare, poate sa-l traga sub apa si sa-l inece! Cuibareste de preferinta in copaci. Foloseste adesea, ani la rand, acelasi cuib. Femela depune aici 2 oua pe care le cloceste timp de 35 de zile. Puii isi iau zborul catre varsta de 2 luni. Au in intregime culoarea cafenie si pot fi confundati cu acvila regala.
Enciclopedia universala: Definitii din categoria articole cu litera V
